Cine sunt cei doi candidaţi care se vor confrunta în turul doi pentru şefia Cehiei

Fostul premier ceh Milos Zeman (stânga) şi actualul ministru de Externe Karel Schwarzenberg se aflau, se vor confrunta în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Cehia, după ce s-au clasat pe primele două locuri în primul tur al alegerilor prezidenţiale din această ţară.

Milos  Zeman, social-democrat şi şef al guvernului ceh între 1998-2002, a obţinut 24,22% din voturi, iar Karel Schwarzenberg, ministru de Externe şi şeful unuia dintre partidele aflate în coaliţia de guvernământ a primit  23,40% din sufragii, potrivit rezultatelor definitive ale Institutului ceh de Statistică. Cei doi se vor confrunta în cel de-al doilea tur de scrutin, programat pentru 25 şi 26 ianuarie.

Milos Zeman, a marcat evoluţia Cehiei după căderea comunismului

Milos Zeman este un susţinător al „economiei sociale de piaţă“, cunoscut pentru încăpăţânarea sa, arta de a persifla şi limbajul său brutal, potrivit portretului realizat de AFP.

Născut la 28 septembrie 1944 la Kolin, în apropiere de Praga, acest economist formează împreună cu Vaclav Havel şi Vaclav Klaus trioul care a marcat evoluţia ţării de la înlăturarea comunismului.

Pentru Zeman, jurnaliştii sunt „vechituri“ şi „gunoi“

Limbajul colorat al lui Milos Zeman nu face distincţie. Potrivit lui, jurnaliştii sunt „vechituri“ şi „gunoi“. Berea slovacă „nu este bună decât pentru a spăla placa dentară“, iar militanţii ecologişti „dăunează naturii mai mult decât gândacii de scoarţă“.

În 2002, el l-a comparat, într-un interviu, pe preşedintele palestinian Yasser Arafat cu liderul nazist Adolf Hitler, pentru a denunţa ulterior o eroare de punctuaţie care a denaturat răspunsul său.

S-a retras la ţară de unde trage sforile puterii

Acest bărbat jovial şi îndesat cu părul grizonat şi zâmbet ironic, trăieşte oficial, din 2002, într-un sat izolat de oraş, dar fără a înceta vreodată să tragă sforile puterii din culise.El a aderat la partidul comunist în 1968, dar a fost exclus în 1970. Prietenii lui îi admiră curajul de a critica, în perioada respectivă, economia comunistă.

După „revoluţia de catifea“ în 1989, el a aderat la partidul social-democrat CSSD. A devenit liderul acestuia în 1993 şi l-a transformat într-o forţă politică redutabilă.

Zeman a fost considerat multă vreme inamicul jurat al lui Vaclav Klaus, actualul preşedinte ceh (din 2003), care a fost succesiv ministru de Finanţe, premier (1993-1997), apoi preşedinte al Camerei Deputaţilor (1998-2002), înainte de a ajunge la conducerea statului în 2003. Zeman nu a ezitat totuşi să încheie cu el un „pact de stabilitate“.

Acest acord i-a permis lui Milos Zeman, pe atunci şeful Camerei inferioare a Parlamentului, să obţină votarea, în 1998, a unui Guvern minoritar în schimbul cedării preşedinţiei celor două Camere ale Parlamentului partidului de dreapta ODS al lui Klaus.

În 2003, Zeman candidează fără succes la preşedinţia ţării. În 2007, el părăseşte CSSD pentru a fonda în 2010 Partidul Drepturilor Cetăţeanului (SPOZ).

În afară de discursul său considerat de multe ori populist, criticii îi reproşează că îl ascultă prea mult pe consilierul său Miroslav Slouf, un fost cadru de partid comunist transformat în lobbyist controversat.
Căsătorit cu Ivana, în vârstă de 47 de ani, el este tatăl unui băiat din prima căsătorie, şi al unei fete. Loial tradiţiei cehe, el îşi afişează pasiunea pentru bere şi pentru băutura locală Becherovka.

Karel Schwarzenberg, un aristocrat care conduce diplomaţia cehă

Şeful diplomaţiei cehe Karel Schwarzenberg este un aristocrat provenit dintr-o veche linie princiară austro-ungară, susţinător al drepturilor omului şi al valorilor tradiţionale.

Născut la 10 decembrie 1937 la Praga, Karel Schwarzenberg a trăit timp de 41 de ani în exil, în special în Austria, Germania şi Elveţia, după ce a fugit împreună cu familia de regimul comunist instaurat în Cehoslovacia în 1948.

Anticomunist înverşunat, el i-a ajutat activ în anii '80 pe disidenţii din Cehoslovacia, între care pe vechiul său prieten Vaclav Havel.

Umanist şi liberal, acest bărbat cu mustaţă şi statură impunătoare este, în perioada respectivă, preşedinte al Federaţiei internaţionale din Helsinki pentru drepturile omului.

Schwarzenberg s-a întors în ţara natală în momentul „revoluţiei de catifea“ din 1989, pentru a deveni un colaborator apropiat al lui Havel, care îl consideră un bărbat „extrem de calificat“, şi un „european, patriot şi gentleman“.

Supranumit „prinţul“

Cel pe care cehii îl supranumesc „prinţul“ şi al cărui nume complet este Karl Johannes Nepomuk Josef Norbert Friedrich Antonius Wratislaw Mena Furst zu Schwarzenberg, ocupă funcţia de ministru de Externe în perioada 2007-2009 şi revine în post în 2010.

Adept al unui limbaj rafinat şi apărând foarte rar fără pipion şi pipă, Schwarzenberg este direct şi are umor, însuşiri neobişnuite în sferele diplomatice.

În momentul primei sale nominalizări în funcţia de ministru de Externe, trecutul său de exilat poliglot şi legăturile sale cu Austria vecină l-au determinat pe preşedintele Vaclav Klaus să îi pună la îndoială „loialitatea“. El a replicat că prejudecăţile în ceea ce îl priveşte sunt „idioate“.

Tot în 2007, el ignoră protestele provocate la Viena, după ce i-a calificat drept „nebuni“ pe militanţii austrieci împotriva energiei atomice care organizau blocaje la posturile de frontieră dintre cele două ţări în semn de protest faţă de centrala nucleară cehă de la Temelin.

L-a provocat la duel pe Sarkozy

Un an mai târziu, Karel Schwarzenberg a evocat posibilitatea de a-l provoca la duel pe preşedintele francez de atunci Nicolas Sarkozy, „la ora 5 dimineaţa în pădurea Boulogne, cu doi martori îmbrăcaţi în negru“, în cazul în care acesta din urmă „ar suspecta Praga că vrea să saboteze preşedinţia europeană“ în primul semestru al lui 2009.

Adeseori criticat pentru obiceiul său de a moţăi în timpul tratativelor politice lungi, el nu ezită să răspundă: „când se bat câmpii, eu dorm“.

Contrar preşedintelui în exerciţiu foarte eurosceptic, Karel Schwarzenberg este un proeuropean convins, care susţine o Uniune Europeană „solidară“.

În opinia lui, intenţia de a face distincţia între „vechea“ şi „noua“ Europă conduce la „distrugerea muncii depuse de la Jean Monnet“, economist şi diplomat francez care a fost unul dintre părinţii fondatori ai construcţiei europene după cel de-al Doilea Război Mondial. Foarte bogată, familia lui Karel Schwarzenberg deţine proprietăţi în Germania, Austria şi Cehia.

Foştii preşedinţi ai Cehiei

Noul preşedinte, ce va fi ales în urma turului doi din  25 şi 26 ianuarie, va fi al treilea de la proclamarea independenţei Republicii Cehe, în 1993, după fostul disident Vaclav Havel, decedat în 2011, şi euroscepticul Vaclav Klaus. Al doilea mandat de cinci ani al acestuia din urmă expiră la 7 martie.

Ambii au fost aleşi de către Parlament, printr-o procedură criticată pentru complexitatea sa. Deputaţii au decis, în februarie 2012, ca şeful statului să fie ales prin sufragiu universal direct.

Deşi nu dispune de prerogative atât de extinse ca în Statele Unite sau Franţa, preşedintele ceh nominalizează sau destituie premierul şi alţi membrii ai guvernului, promulgă legile adoptate de către Parlament sau le opune un vot de veto, pe care Parlamentul îl poate evita revotând textul.

Preşedintele alege, de asemenea, membrii Consiliului politic monetar al Băncii centrale, numeşte judecători şi generali de armată.