Catalonia către Spania: „Trebuie să renegociem suveranitatea”
0Artur Mas, preşedintele guvernului regional al Cataloniei, a reluat campania de pregătire a referendumului privind separarea faţă de Spania, anunţat la sfârşitul acestui an, având de partea lui susţinerea majorităţii partidelor din parlamentul catalan. În ciuda rezistenţei guvernului de la Madrid, strategia lui Mas declanşează o serie de consecinţe imediate, care ar putea duce la reconsiderarea relaţiei Spania-Catalonia.
Afişând în mod ostentativ propria mândrie naţională, proseparatiştii catalani şi-au reconfirmat în septembrie dorinţa de a crea un nou stat pe harta Europei. Aflat la conducerea unei coaliţii de partide ce militează pentru independenţa Cataloniei, preşedintele Artur Mas este hotărât să ducă la bun sfârşit promisiunile sale electorale.
El a stabilit în decembrie data referendumului care pune în joc viitorul regiunii autonome din nord-estul Spaniei. Astfel, pe 9 noiembrie, catalanii vor fi chemaţi la urne să răspundă la întrebările: Vreţi să devină un stat de sine stătător Catalonia? Dacă da, vreţi ca viitorul stat să fie independent?
Guvernul de la Madrid a intervenit imediat şi a scos din discuţie o astfel de posibilitate, condamnând-o drept „o greşeală istorică”. „Este neconstituţional şi nu se va întâmpla. Ceea ce decid partidele catalane este în opoziţie faţă de constituţie”, a declarat la acea vreme premierul spaniol Mariano Rajoy.
Cu toate acestea, preşedintele guvernului regional catalan a înaintat cererile sale către liderii europeni. Artur Mas a trimis mai multe scrisori preşedinţilor din Europa şi membrilor din Comisia Europeană, executivul Parlamentului European.
Iniţiativa nu s-a bucurat de susţinerea oficialilor europeni, care au declarat că nu vor să se implice în problemele interne ale altei ţări, însă Mas i-a reasigurat acum câteva zile pe cei 7,6 milioane de catalani că vor avea referendumul promis.
Consecinţele imediate ale mişcării de secesiune
În primul rând, campania preşedintelui catalan relansează procesul de obţinere a suveranităţii, obiectiv asumat de majoritatea alegătorilor, a declarat analistul politic Antoni Gutierrez-Rubi.
O a doua consecinţă este confruntarea celor două mari grupări politice din Spania, Partidul Poporului şi Partidul Socialist, cu liderii catalani, fiind obligate să explice împotrivirea faţă de separarea Cataloniei. Nu în ultimul rând, cea mai rapidă consecinţă este este redeschiderea dezbaterii privind viitorul Spaniei şi al Cataloniei, care se răsfrânge şi asupra altor ţări europene, a subliniat expertul spaniol.
Privind în detaliu, strategia lui Artur Mas este de a interveni pe lângă partenerii europeni şi de a le arăta că Spania nu va permite niciodată Cataloniei să-şi decidă propriul viitor, spre deosebire de Marea Britanie care a acordat independenţa Scoţiei. Atunci când subiectul va di dezbătut în parlamentul de la Madrid, oficialii vor fi nevoiţi să explice de ce Spania respinge chiar şi numai ideea unui referendum democratic, în condiţiile în care în Marea Britanie a fost posibil, a spus Gutierrez-Rubi.
Madrid vs. Barcelona
Probabil că unul dintre motivele pentru care un astfel de discurs pare imposibil în Spania este rezistenţa Partidului Poporului şi a premierului la ideea unei reconfigurări a arhitecturii instituţionale, în acest caz a constituţiei.
La acesta se adaugă faptul că Partidul Socialist, înfiinţat pe baza principiului egalităţii, nu pare să aibă suficientă flexibilitate politică pentru a stabili un nou pact între Spania şi Catalonia care să reglementeaza relaţia între cele două puteri, a concluzionat expertul spaniol.
Cu toate acestea, opoziţia lui Rajoy nu este o garanţie că harta Spaniei îşi va păstra aceleaşi graniţe, deoarece majoritatea covârşitoare a catalanilor vrea să-şi exprime propria dorinţă cu privire la viitorul lor, sub forma unei noi relaţii între guvernele de la Madrid şi Barcelona.