Bugetul UE 2028–2035: Cine câștigă și cine pierde. Pentru România veștile sunt pozitive

Comisia Europeană a prezentat săptămâna aceasta propunerea sa inițială privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035, în valoare de 1.800 de miliarde de euro. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a vorbit despre „cel mai ambițios buget propus vreodată”, care ar urma să fie „mai mare, mai inteligent și mai eficient”. Însă, dincolo de limbajul festiv, documentul deschide calea unor negocieri dure între capitalele europene, care se anunță tensionate și marcate de nemulțumiri.

Sub presiunea inflației, a crizelor multiple (pandemie, război, tranziție energetică) și a perspectivei extinderii Uniunii, prioritățile bugetare ale UE se reconfigurează. Iată care sunt câștigătorii și perdanții în arhitectura bugetară propusă, în opinia politico.eu.

Perdanții:

Agricultura – tăieri și incertitudine

Una dintre cele mai vizibile tăieri vizează Politica Agricolă Comună (PAC), care pierde statutul de pilon bugetar distinct. Dacă în perioada anterioară (2021–2027) PAC beneficia de 386,6 miliarde de euro, propunerea actuală reduce suma alocată la 300 de miliarde. Mai mult, fondurile vor fi gestionate într-un pachet mai larg, denumit „Planuri naționale și regionale de parteneriat”, împreună cu alte politici.

Deși Comisia susține că statele membre pot suplimenta cheltuielile pentru agricultură, fermierii nu sunt convinși. Protestele organizate la Bruxelles indică o pierdere de încredere și o temere legitimă că fondurile pentru agricultură vor deveni mai puțin previzibile și mai politizate.

Biodiversitatea – o cauză diluată

Domeniul biodiversității, care beneficia anterior de alocări clare și cuantificabile, este acum absorbit într-o țintă generică de 35% pentru „mediu și climă”. ONG-urile de mediu atrag atenția că o astfel de generalizare riscă să estompeze urgența și importanța conservării biodiversității, mai ales în condițiile în care UE admite deja un deficit anual estimat de 37 de miliarde de euro în finanțarea acestui sector.

Tutunul – noi taxe, costuri sociale

Comisia propune introducerea unor noi surse proprii de venit pentru bugetul UE, printre care o taxă pe produsele din tutun, inclusiv țigări electronice și tutun încălzit. În mod tradițional, aceste venituri revin exclusiv statelor membre. Propunerea ar redirecționa între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru rambursarea datoriei comune contractate în contextul pandemiei. Fermierii americani de porumb și industria de profil sunt deja în alertă, iar impactul socio-economic ar putea fi semnificativ în anumite regiuni.

Câștigătorii:

Țările estice și Ucraina – priorități strategice

Pentru România, Polonia și statele baltice, veștile sunt pozitive. Regiunile de la granița estică, afectate de conflictul din Ucraina și de presiunile migraționiste, vor primi fonduri suplimentare, menite să susțină atât dezvoltarea economică, cât și nevoile de securitate.

De asemenea, Comisia a propus un pachet separat de 100 de miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei și sprijinirea parcursului său european — un semnal clar privind angajamentul politic pe termen lung al UE în regiune.

Energie – investiții majore în infrastructura rețelelor

Una dintre cele mai consistente creșteri bugetare vizează sectorul energetic. Fondul „Connecting Europe Facility” destinat infrastructurii va crește de la 6 la 30 de miliarde de euro, iar rețelele de energie vor putea accesa un buget mai larg de 410 miliarde de euro din noul „Fond de competitivitate”. Scopul: modernizarea rețelelor și reducerea facturilor la electricitate pentru populație și industrie — un răspuns direct la analiza fostului președinte BCE, Mario Draghi, care avertiza că prețurile energiei reprezintă călcâiul lui Ahile al Europei în competiția globală.

Digitalizare și cercetare – miză geopolitică

Fondurile pentru digitalizare cresc spectaculos, de la circa 10 miliarde în actualul buget, la aproape 55 de miliarde de euro. Comisia mizează pe inteligența artificială și infrastructura digitală ca motoare ale competitivității în fața SUA și Chinei.

Bugetul pentru programul de cercetare „Orizont Europa” aproape se dublează, ajungând la 175 de miliarde. De asemenea, programul Erasmus+ primește o creștere de 50%, iar cultura și societatea civilă vor fi sprijinite prin noul program AgoraEU, în valoare de 8,6 miliarde de euro.

Apărare – salt bugetar

Pentru prima dată în istoria UE, Comisia propune alocarea a 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu — o creștere de cinci ori față de nivelurile actuale. Sumele vor acoperi inclusiv pregătirea militară și consolidarea capacităților de reacție rapidă. Deși salutată de unii eurodeputați, suma este totuși sub estimările inițiale ale comisarului pentru apărare.

Încă neclar:

Mobilitatea militară – între ambiție și realitate

Deși s-a propus o alocare de 17,7 miliarde de euro pentru mobilitate militară, suma este mult sub necesarul estimat de Comisie (între 75 și 100 de miliarde). Infrastructura civilă cu dublă utilizare ar putea acoperi o parte din nevoi, dar prioritățile militare rămân doar parțial finanțate.

Politica de coeziune – descentralizare sau recentralizare?

Finanțarea regională, deși menținută la un nivel de 218 miliarde pentru cele mai sărace regiuni, este integrată în „Planurile naționale de parteneriat”, ceea ce reduce vizibilitatea și autonomia acestei politici. Liderii locali avertizează că noul sistem oferă guvernelor centrale prea mult control și riscă politizarea distribuției fondurilor.

Propunerea Comisiei marchează o schimbare de paradigmă: mai puțin despre redistribuire între regiuni și mai mult despre investiții strategice — în digital, apărare, energie și parteneriate externe. Rămâne de văzut dacă toate statele membre vor accepta acest reechilibru sau dacă, în lipsa consensului, Uniunea va risca o criză bugetară, notează politico.eu.