ANALIZĂ Noua Europă dă bătăi de cap UE. Coaliţia populiştilor împotriva Bruxelles-ului

În două dintre statele foste comuniste care au aderat în primul val la Uniunea Europeană, Polonia şi Ungaria, democraţia este în regres, iar liderii la putere din aceste state se sprijină reciproc pentru a scăpa de sancţiuni.

Senatul polonez a aprobat, vineri seara,  reforma controversată a Curţii Supreme, care – consideră criticii – va mări considerabil controlul politicului asupra sistemului juridic. Votul a survenit în ciuda cricitilor vehemente ale Uniunii Europene şi a protestelor masive din Polonia. Uniunea Europeană a avertizat că va sancţiona Polonia pentru acest regres democratic, avertisment care nu avut nici un ecou la Varşovia. Guvernul argumentează să sistemul juridic nu a fost reformat de la căderea comunismului în 1989 şi ar fi total corupt.

Polonezii, în stradă

Zeci de mii de polonezi manifestează încă de vineri seară faţă de aceaste schimbări. În faţa palatului prezidenţial din Varşovia, oamenii au cerut preşedintelui Andrzej Duda să-şi folosească dreptul de veto împotriva pachetului de legi care va pune sistemul juridic aproape total sub controlul guvernului. 

Duda, el însuşi din partea partidului de conservator de guvernământ, are 21 de zile pentru a promulga legea şi a anunţat că are unele obiecţii.

Polonezii au venit cu lumânări în mâini în faţa sediilor tribunalelor, ca şi cum ar vrea să comemoreze moartea statului de drept şi au proiectat pe sediul Curţii Supreme inscripţia: „Acesta este tribunalul nostru“.

Membrii opoziţiei s-au ridicat în picioare la şedinţa comisiei juridice a parlamentului şi au cântat imnul naţional „Polonia nu este încă pierdută“ şi au scandat în plen: „Tribunale independente!“.

Dar şeful naţional-conservatorilor aflaţi la guvernare, Jaroslaw Kaczynski, a luat cuvântul fără să mai respecte regulile, calificându-i pe membrii opoziţiei „ucigaşii fratelui meu“, „trădători flămânzi“ şi „canalii“. Astfel de scene care nu s-au mai văzut în istoria recentă a legislativului de la Varşovia. 

Lech Walesa se alătură protestatarilor

Fostul preşedinte polonez Lech Walesa s-a alăturat, sâmbătă, la Gdansk, manifestanţilor . „Generaţia noastră a reuşit să pună Polonia din nou pe drumul cel bun şi să se bazeze pe separarea puterilor“, a declarat fostul preşedinte. „O persoană nu îşi poate permite să-l distrugă.“ „Eu, în ciuda stării mele, voi fi mereu cu voi. În 1989, am făcut o  Polonie democratică. Trebuie să lupţi pentru ea prin toate mijloacele“, a declarat liderul istoric al Solidarităţii, aplaudat de mulţime.

Sprijin de la Viktor Orban

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă la Universitatea de Vară „Tusvanyos“ de la Băile Tuşnad că ţara sa se va folosi „de toate mijloacele“ pentru a-şi exprima solidaritatea cu Polonia şi cu polonezii, pe fondul „inchiziţiei“ împotriva acestui stat.

Ca şi liderul polonez Jaroslaw Kaczynski, Orban a intrat în ultimii ani în conflicte cu Bruxellesul, care consideră că nu respectă libertăţile democratice şi a erodat statul de drept, iar premierul ungar a pozat ca un luptător pentru libertate împotriva extinderii puterii instituţiilor UE.

Orban a mai declarat că alegerile parlamentare care vor avea loc anul viitor în Ungaria au şi o „miză europeană“. El a susţinut că, prin măsurile luate, Ungaria a reuşit să înfrâneze valul de migraţie către Europa şi, în context, a subliniat că atât timp cât el va fi premier şi va conduce partidul de guvernamant, gardul ridicat la graniţa Ungariei „va rămâne acolo unde e“. 

Liderul de la Budapesta a susţinut că există anumite „puteri“ care vor să slăbească şi să înlăture guvernul său pentru a putea elimina obstacolul din calea fluxului migraţionist, făcând trimitere directă la simpatizanţii magnatului George Soros şi la „birocraţii de la Bruxelles“.

Pentru Uniunea Europeană a fost uimitor să privească la modul cum Polonia merge pe drumul Ungariei. Pentru UE, promisiunea unei ere ca urmare a prăbuşirii Zidului Berlinului a fost îndeplinită atunci când Polonia şi alte ţări din blocul est-european s-au alaturat UE, în anul 2004. Însă mai mult de un deceniu mai târziu, promisiunea iniţială este pusă în pericol, în viziunea  Bruxelles-ului. UE este îngrijorată că dacă nu va putea să aducă pe drumul cel bun cele două state foste model de aderare la spaţiul comunitar, s-ar putea ca şi alte ţări din spaţiul fost comunist care au aderat la Uniune – România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Sloveni- şi care au avut şi mai au probleme cu respectarea standardelor statului de drept, să urmeze acest model. 

Ce riscă Polonia

Bartosz Dudek, care conduce redacţia poloneză a DW, susţine că îndepărtarea oamenilor de politica de guvernare actuală este doar o chestiune de timp - şi de costuri.  Iar costurile ar putea fi enorme. Dacă Comisia Europeană îşi va duce ameninţarea până la capăt şi va activa Articolul 7, de retragere a dreptului de vot al Varşoviei în Consiliul European, daunele de imagine vor fi imense, chiar dacă demersul executivului comunitar nu va fi încununat de succes, din cauza vetoului lui Viktor Orbàn, aliat al lui Kaczynski. 

Costisitoare ar putea fi şi o procedură de încălcare a tratatelor comunitare, care nu este iniţiată de liderii ţărilor membre, ci de Comisia Europeană şi de Curtea Europeană de Justiţie. Un astfel de demers s-ar putea solda cu pedepse de ordin financiar pentru Polonia. De exemplu, s-ar putea decide reducerea subvenţiilor agricole: iar Kaczynski nu ar supravieţui politic mâniei fermierilor polonezi. 

Ministerul german de Justiţie, Heiko Maas, a declarat duminică faptul că este de acord cu eventuale sancţiuni din partea Uniunii Europene împotriva Poloniei, pe fondul proiectului de lege privind reformarea Curţii Supreme de la Varşovia, relatează Associated Press.

"Independenţa justiţiei este în pericol în Polonia. Cineva care acordă atât de puţin respect statului de drept trebuie să accepte că se izolează din punct de vedere politic. UE nu poate să stea şi să urmească în mod inactiv. Statul de drept şi democraţia reprezintă fundamentul Uniunii Europene. Sunt de acord cu o analiză din partea Comisiei Europene privind sancţiuni specifice", a spus Maas într-un interviu pentru cotidianul Bild.