Analiză la Adevărul Live a situaţiei din Crimeea: Putin e ca un om care a sărit cu paraşuta, nu se mai poate întoarce acum

Ultimele decizii ale Consiliului UE şi impactul lor real asupra crizei din Ucraina au fost discutate astăzi la Adevărul Live. Alături de jurnalistul Cristian Unteanu, în studio au fost fostul şef SIE Cătălin Harnagea şi generalul (r) Constantin Degeratu.

Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea şi generalul (r) Constantin Degeratu, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Române şi fost consilier consilierul de stat pentru probleme de apărare, au discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu despre sancţiunile economice avute în vedere de ţările occidentale, stabilite joi în cadrul reuniunii Consiliului UE, precum şi despre impactul acestora asupra crizei din Ucraina, în cadrul emisiunii Adevărul Live.

Rusia cunoaşte o criză strategică

“Rusia în acest moment cunoaşte intern şi mai ales strategic o criză la fel de importantă ca cea din 1990, fiindcă deschiderile strategice pe care le-a avut, cele navale şi cele terestre, faptul că nu a putut în toţi anii aceştia să-şi asigure o minimă stabilitate internă, chiar dacă puterea şi administraţia de la Moscova nu s-a stricat radical. Nu au trecut dintr-o zonă de gândire politică în alta. A urmat Putin după Elţîn. Rusia a fost stabilă politic, deşi că pe parte strategico-militară Rusia a rămas îngheţată, a rămas cu o gândire nemodernizată”, a spus fostul director al SIE, Cătălin Harnagea.

“Oricine se putea gândi că Moldova, Ucraina, Georgia, poate şi Armenia, care nu mai cunoaşte aceleaşi sensibilităţi cu Turcia, pot trece în zona europeană, lăsând Rusia faţă în faţă cu inamicul său veşnic”, a mai spus Harnagea.

Evident că există o ameninţare de război

“Problema Crimeei este o problemă în care nu se mai poate da înapoi. Ori se va ajunge la o confruntare, ori va deveni un conflict de soluţionat. Pentru asta trebuie poziţionate chiar şi forţele militare, lucru ce se produce acum”, a spus Constantin Degeratu (foto dreapta).

“Într-o lună ne-am putea trezi vecini cu Rusia, dacă Buceagul şi Crimeea va ajunge la ruşi”, a mai spus Degeratu. Lucrul acesta a fost confirmat şi de Harnagea.

Vorbind despre extinderea ruşilor spre gurile Dunării, generalul Constantin Degeratu a menţionat de cele şase puncte de trecere de pe Nistru din 1924. “O Rusie care a pregătit foarte bine acest scenariu, nu este exclus să devină vecinul nostru în Insula Şerpilor. Ar trebui să fim îngrijoraţi de pericolul unor asemenea acţiuni militare în această zonă. O alertă politică, o alertă civică în România este absolut justificată şi necesară. În analiza unei crize, niciodată nu ai dreptul ca specialist şi ca cetăţean să excluzi pericolul cel mai mare”, a mai spus Degeratu.

Harnagea l-a completat, spunând că “vedem şi strategia gândită de NATO şi Washington privind zona de Est. Încep exerciţii militare NATO cu influenţă aeriană în zona Poloniei şi introducerea unor nave de război, a unui distrugător, a unui portavion în zona Mării Negre. NATO nu exclude exact ceea ce discutam mai devreme, intenţia Rusiei să ajungă foarte spre Vest, ar fi o şansă pentru Kremlin să-şi mai spele ruşinea".

România, ţintă importantă?

„Dacă uităm că pentru a avea pace trebuie să ne pregătim de întâmpinarea pericolelor, avem probleme. Soluţionarea unei astfel de crize trebuie să urmeze modul de gestionare internaţional. E limpede că s-a declanşat mecanismul de administrare a acestei crize. Spre exemplu, în Polonia au început exerciţii aeriene comune“, a spus Degeratu.

„Cred cu fermitate că mişcarea următoarea a comunităţii NATO trebuie să fie desfăşurarea unor forţe de pace în regiunea Ucraine. Aceasta ar reprezenta o bună bază de discuţie“, a completat Degeratu. Astfel, Rusia n-ar risca să ridice nivelul de conflict. 

„Rusia nu are voie să mişte trupele pe care le poate staţiona în preajma Crimeii, fără acordul Ucrainei“, a spus Harnagea. Degeratu a completat, spunând că toată lumea e în aşteptare, dar nu toată lumea aşteaptă la fel. „Unii îi aşteaptă pe ruşi“, a adăugat acesta. „Apărarea unei ţări nu e doar un drept, ci şi o obligaţie. Guvernul trebuie să supravegheze întreg teritoriul, nu doar o regiune. Spre exemplu, o parte din teritoriu poate ajunge la terorişti, dacă o ţară nu îl are în grijă“.

Aderarea e o problemă de ţară. Ca să avem o ţară care aderă la UE, trebuie să avem o ţară. Problema Ucrainei e dacă devine acea ţară sau nu. Constantin Degeratu

„Toată lumea aşteaptă, de fapt, şi gândeşte pasul următor: intenţia Rusiei de a face acelaşi lucru pe frontiera de Est a Ucrainei“, a afirmat Harnagea. „În Crimeea, Rusia e acoperită cu foarte multe documente pentru a face ceea ce a făcut. Dar toată lumea aşteaptă şi se teme de următoarea mişcare a lui Putin. Poate să provoace Vestul şi UE trimiţând trupe folosind acelaşi scenariu din Crimeea“, a completat el. România, desigur, ar fi afectată, dat fiind că face parte din UE şi NATO.

„România şi Polonia sunt vârfuri de lance ale SUA într-o posibilitate de destindere a acestor evenimente“, a mai spus Harnagea (foto dreapta). „Pentru noi ar fi extrem de importantă o regândire a plasării de echipamente navale ale NATO în zona de litoral a României“.

Estimaţi că este posibil, totuşi, să se tragă un foc de armă?, a întrebat Cristian Unteanu. „Şansa este de 99%, există riscul enorm. Scenariul acesta are în sine o şansă mare pentru o aşa evoluţie“, a spus Degeratu.

„Dacă ţinem cont de profilul preşedintelui rus, şi eu înclin spre o şansă de 90%. S-a spus despre el că şi-a pierdut simţul realităţii“, a explicat Harnagea. „Putin este un alt om, am văzut mai multe poze cu el din mai multe situaţii, iar acum e altfel. E un om care a sărit cu paraşuta şi în avion nu se mai poate întoarce“, a completat Degeratu.