Analiză. Cum încearcă Europa să facă faţă asaltului forţelor iliberale şi ştirilor false

Extinderea ideologiei iliberale ameninţă euro, dar este o iluzie că ieşirea din zona euro ar oferi o cale mai uşoară, a declarat sâmbătă preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Pe de altă parte, în timpul summit-ului UE de joi şi vineri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a acuzat pe premierul ungar, Viktor Orban, că desfăşoară campanii de dezinformare cu privire la migraţie şi Brexit, relatează AFP.

Atrăgând atenţia că o uniune monetară lăsată la jumătate s-ar putea confrunta cu riscuri în eventualitatea unei noi crize, Draghi a pledat pentru schimbări majore în modul în care funcţionează zona euro.

”Fascinaţia faţă de reţetele şi regimurile iliberale se extinde; vedem prea puţini paşi înapoi în istorie. Doar când continuăm să facem progrese, când eliberăm energiile individuale, dar şi când încurajăm echitatea socială vom salva (proiectul european) prin intermediul democraţiilor noastre, având un scop comun”, a declarat Draghi, care se află la Pisa, în Italia.

Partide anti-sistem şi adesea populiste şi-au croit drum în politica mainstream pe întregul glob în ultimii ani, punând în discuţie principiile comerţului liber, ale cooperării multilaterale şi chiar ale democraţiei, notează Reuters.

Draghi, creditat cu salvarea euro în timpul crizei din Europa, a declarat că în prezent euro nu mai este atât de rigid precum susţin unii. Deşi este prea puternic pentru unii şi prea slab pentru alţii, acest decalaj s-a redus în ultimii ani, a susţinut el.

Planul UE de combatere a ştirilor false

Liderii Uniunii Europene au aprobat, vineri, un plan de contracarare a ştirilor false, iar, în acest context, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a criticat pe premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru dezinformare, relatează Reuters.

Planul de contracarare a informaţiilor false răspândite de presă şi de reţelele de socializare online vizează ceea ce Uniunea Europeană, NATO şi Statele Unite consideră a fi tentativele Rusiei de subminare a democraţiilor occidentale.

Liderii statelor UE au aprobat un plan care prevede crearea unui sistem de alertare a guvernelor şi a companiilor online precum Facebook şi Google să ia măsuri pentru eliminarea conţinutului fals ori ilegal.

„Dezinformările deliberate, de amploare şi sistematice, inclusiv în cadrul războaielor hibride, reprezintă o provocare acută şi strategică pentru sistemele noastre democratice. Este necesar un răspuns urgent”, se arată în documentul aprobat la reuniunea Consiliului European.

Planul, elaborat de Comisia Europeană, prevede alocarea de fonduri şi prerogative autorităţilor de reglementare de la Bruxelles pentru monitorizarea şi contracararea campaniilor ruse pentru dezinformare. În acest sens, bugetul Serviciului European de Acţiune Externă a fost suplimentat de la 1,9 la 5 milioane de euro în 2018.

Pe de altă parte, în timpul summit-ului UE de joi şi vineri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a acuzat pe premierul ungar, Viktor Orban, că desfăşoară campanii de dezinformare cu privire la migraţie şi Brexit, relatează AFP.

„Unii prim-miniştri aşezaţi la masa Consiliului European sunt la originea unor ştiri false”, a declarat Jean-Claude Juncker în cursul conferinţei de presă organizate la finalul summitul european.

„Când Viktor Orban spune că eu sunt responsabil pentru Brexit, aceasta este fake news”, l-a acuzat el. „Când Viktor Orban spune că migranţii sunt responsabili pentru Brexit, şi aceasta este fake news”, a adăugat preşedintele Comisiei Europene.

„Să nu aruncăm deci întreaga responsabilitate pe alţii şi să verificăm în rândurile noastre cine sunt cei care le răspândesc”, a insistat el. Atacul lui Jean-Claude Juncker la adresa lui Viktor Orban este o confirmare a relaţiilor mizerabile dintre cei lideri, amândoi membri ai Partidului Popular European (PPE).

Jean-Claude Juncker a denunţat încălcarea drepturilor omului de către Viktor Orban în Ungaria şi s-a pronunţat în public în favoarea excluderii acestuia din PPE. Lupta contra dezinformării a fost discutată vineri în cursul summitului şi premierul belgian, Charles Michel, a cerut Comisiei „să prevadă sancţiuni dacă o campanie de minciuni are ca scop dorinţa deliberată de a destabiliza democraţiile”.

El a denunţat „campania de minciuni deliberat orchestrată privind Pactul ONU pentru migraţie”, cu consecinţă ruperea coaliţiei guvernamentale formate cu naţionaliştii flamanzi din NV-A care se opun semnării documentului de către Belgia.

Ungaria, Austria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Letonia şi Slovacia au refuzat să semneze Pactul şi Viktor Orban face campanie împotriva documentului. Comisia Europeană a prezentat un „plan de acţiune” cu crearea unui „sistem de alertă rapidă” între instituţiile şi ţările din UE pentru a partaja „în timp real” datele lor cu privire la campaniile de difuzare voluntară a informaţiilor false.

Executivul european implică, de asemenea, actorii majori ai internetului, ca Facebook, Twitter şi Google. Din ianuarie, aceste le va cere rapoarte lunare pentru a verifica dacă pun în aplicare angajamentele luate într-un „cod de bune practici” semnat în septembrie.