Aliații europeni din NATO se pregătesc, în tăcere, pentru o posibilă retragere a trupelor americane

Pe holurile discrete ale cartierului general NATO, întrebarea nu mai este dacă Statele Unite vor reduce efectivele militare din Europa, ci cât de ordonat se va face această retragere, scrie euractiv.com.

„Nu mai e o chestiune de dacă, ci de cum”, recunoaște, sub protecția anonimatului, un diplomat din cadrul Alianței.

Chiar dacă Washingtonul a oferit puține semnale oficiale, capitalele europene au început deja să contureze, în spatele ușilor închise, scenarii pentru o posibilă reconfigurare a prezenței militare americane.

Președintele Donald Trump, revenit la Casa Albă, este perceput de aliații europeni drept principalul motor al unei astfel de decizii, care ar presupune retragerea a zeci de mii de soldați americani — în prezent circa 80.000 — și relocarea lor către Asia sau Orientul Mijlociu.

Trei întrebări care frământă comandanții militari europeni

Ofițerii și planificatorii militari occidentali sunt în fața unei ecuații complicate:

-Câți soldați americani vor fi retrași?

-Cât de brusc va fi procesul?

-Sunt forțele europene capabile să umple acest gol strategic?

Răspunsurile sunt, momentan, neclare. Dar o certitudine persistă: planurile de apărare ale NATO — revizuite abia anul trecut — se bazează masiv pe capacitățile americane, în special cele aeriene, de transport logistic și supraveghere prin satelit.

Flancul estic, din nou în alertă

Țările din estul Europei, aflate în proximitatea Rusiei și deja tensionate de războiul din Ucraina, se tem cel mai mult de o retragere bruscă. Oficial, niciun aliat nu a cerut o revizuire urgentă a planurilor NATO. Dar, neoficial, mai multe capitale insistă ca Alianța să avanseze calendarul discuțiilor, în anticiparea unei Americi mai puțin prezente pe continent.

Este vorba nu doar de efective, ci și de infrastructura critică americană din Germania și Italia — piloni ai sprijinului logistic și operațional al SUA în Europa.

Chiar dacă unele armate europene și-au modernizat capabilitățile, oficialii din regiune recunosc că sunt la ani distanță de a putea înlocui integral complexitatea și anvergura prezenței americane.

Întoarcerea la paradigma Trump: o inversare a politicii Biden

În 2022, în urma invaziei ruse din Ucraina, președintele de atunci, Joe Biden, suplimenta cu 20.000 numărul militarilor americani în Europa. Era o revenire modestă față de perioada Războiului Rece, când peste 400.000 de americani staționau pe continent, dar marca o reafirmare a angajamentului transatlantic.

Acum, cu Donald Trump din nou la cârmă, scenariile discutate în culise vorbesc despre o retragere de 10.000–20.000 de soldați. Iar Europa rămâne, în mare parte, în ceață.

Washingtonul tace, Europa așteaptă

Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a confirmat că Pentagonul finalizează o evaluare a prezenței trupelor americane în Europa — estimată pentru sfârșitul verii sau începutul toamnei. El a promis că orice decizie va fi luată „în coordonare strânsă cu aliații”.

Însă surse diplomatice europene spun că, până acum, nicio informare formală nu a fost transmisă. Teama este că o decizie precipitată de la Casa Albă ar putea veni peste noapte, fără consultări sau avertismente.

Iar promisiunile liniștitoare ale unor oficiali americani — precum senatorul Marco Rubio, care a garantat că „nu vor exista surprize” — nu conving cancelariile europene.

Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și analist la Royal United Services Institute, spune că „trebuie să te asiguri că nu lași goluri în apărarea europeană înainte ca europenii să fie în stare să le acopere”.

Premierul olandez Mark Rutte, acum secretar general al NATO, a încercat să tempereze îngrijorările, transmițând un mesaj clar: Europa trebuie să înceteze să se panicheze și să accelereze investițiile în industrie, apărare și sprijin pentru Ucraina.

Din Africa, în Orientul Mijlociu. Semnele unei reorientări strategice

Recenta nominalizare a generalului american Alexus G. Grynkewich la conducerea militară a NATO a fost percepută ca un semn de continuitate, dar nu a eliminat îndoielile.

Diplomații europeni privesc cu atenție reducerea prezenței SUA în Africa și întreruperea asistenței către aliați africani — începută sub Biden, dar continuată de Trump. Totodată, reangajarea militară a SUA în Orientul Mijlociu, în special prin raidurile aeriene asupra Iranului, sugerează o reconfigurare rapidă a priorităților americane.

„Nu mai e doar despre Indo-Pacific”, avertizează din nou Oana Lungescu. „Acum și Orientul Mijlociu joacă un rol important în cât de rapid va trebui făcută această retragere.”