Alegeri locale astăzi, în Italia. Peste 120 de români candidează la un post de consilier. La Roma, mistreţii au devenit subiect de campanie

Astăzi şi mâine în Italia au loc alegeri administrative locale, inclusiv în cele mai mari patru oraşe - Roma, Milano, Napoli şi Torino. Scrutinul este un test al stării de spirit pentru principalele partide de pe scena politică. Românii, care alcătuiesc cea mai numeroasă comunitate de străini din Peninsulă, au peste 120 de reprezentanţi  înscrişi să candideze .

Peste 120 de români din Peninsulă au decis să candideze pentru un loc de consilier din oraşele unde locuiesc. Potrivit unui comunicat al Autorităţii Electorale Permanente din România, care a emis adeverinţe necesare depunerii dosarului de candidatură, marea majoritate din potenţialii candidaţi români,  70 sunt femei. Dar numărul candidaţilor de origine română, ca de fiecare dată este mai mare: cei care au dobândit dublă cetăţenie nu mai au nevoie de adeverinţă din ţară, deci candidează exact în aceleaşi condiţii ca cetăţenii italieni.

Cei mai mulţi români care şi-au depus candidatura mizează şi pe voturile italienilor, mai ales că foarte puţini români vor putea vota, neavând cartea de alegător. La Roma, din cei peste 82.000 de rezidenţi, la începutul anului 2021, doar 4.321 erau înscrişi pe listele electorale pentru a vota la administrative.

Printre candidaţii care au avut mai mare vizibilitate pe reţelele de socializare şi în presa de limbă română din Peninsulă se remarcă: Cristina Antal, Anca Arnăutu, ambele pe lista „Forza Italia”, Adrian Niţă (Demos), Carmen Orbulescu (Lista Civica Calenda), Valerica Ţarcă (Partito Democratico).

Cele mai importante nume de pe scena politică italiană, precum Mario Draghi, Matteo Salvini, Giorgia Meloni şi Giuseppe Conte lipsesc de pe buletinele de vot la alegerile locale care au loc în Italia.

Alegerile locale de duminică şi luni în 1.192 de municipalităţi din întreaga Italie, inclusiv în cele mai mari patru oraşe - Roma, Milano, Napoli şi Torino -, sunt extrem de importante ca test al stării de spirit pentru principalele partide de pe scena politică.

Bătălie mare între forţele de dreapta 

Liga, formaţiunea de extremă dreaptă a revoltatului lider Matteo Salvini s-ar putea vedea într-un final depăşită în dreapta spectrului politic de Fratelli d'Italia (Fraţii Italiei) conduşi de Georgia Meloni.

Conform estimărilor, cele două partide sunt la egalitate: oricine obţine un scor mai bun la nivel naţional îşi va asigura dreptul de a pretinde conducerea extremei drepte în politica italiană.

În afară de lupta pentru putere dintre Ligă şi Forza Italia a lui Silvio Berlusconi - împinsă pe locul al treilea - pentru a conduce dreapta în viitor, va fi, de asemenea, interesant de văzut cum va reflecta votul italienilor percepţia despre modul în care guvernul a gestionat criza coronavirusului.

Mişcarea populistă Cinci Stele (M5S, antisistem), care se arăta extrem de ambiţioasă în urmă cu doar câţiva ani, riscă să fie perdantă la aceste alegeri. La cinci ani de la victoria sa în capitala Roma, primarul Virginia Raggi ar putea să nu mai obţină un mandat şi este de asemenea probabil ca formaţiunea să piardă şi primăria oraşului Torino.

Secţiile de votare sunt deschise duminică între orele 07:00 şi 23:00 (05:00 - 21:00 GMT) şi luni de la 07:00 la 15:00.

Dacă niciun candidat la funcţia de primar nu obţine majoritatea absolută în marile oraşe, un al doilea tur de scrutin va fi organizat peste două săptămâni între primii doi candidaţi cel mai bine poziţionaţi.

Patru candidaţi la primăria Romei, un oraş neguvernabil

Roma este un oraş neguvernabil şi nimeni nu vrea să-i fie primar - această frază se repetă ca o placă stricată în Italia, deoarece capitala ţării se confruntă de decenii cu probleme pe care nicio administraţie nu a ştiut să le soluţioneze şi care reprezintă o uriaşă gaură neagră pentru economie. Prin urmare, partidele italiene se prezintă la alegerile municipale de duminică şi luni cu oameni politici din eşalonul doi care să nu le afecteze prea mult imaginea, scrie EFE, preluată de agerpres.ro.

Cu excepţia actualului edil, Virginia Raggi, din partea Mişcării 5 Stele (M5S, antisistem), ceilalţi candidaţi cu şanse sunt puţin cunoscuţi locuitorilor Romei: Roberto Gualtieri, fost ministru al economiei, din partea Partidului Democrat (PD, progresist); Enrico Michetti, avocat, din partea Fratelli d'Italia (de extremă dreapta); şi independentul Carlo Calenda, fost ministru pentru dezvoltare în timpul guvernului Matteo Renzi.

În cartea sa "Roma Kaputt", Marco Bettini, jurnalist şi scriitor care timp de un an a ocupat funcţia de şef de birou de presă al fostului primar al Romei, Ignazio Marino, explică mecanismele care fac capitala Italiei de neguvernat.

"Este posibil să administrezi bine Roma? Nu. Pentru că este la fel de imposibil să administrezi bine Italia. În capitală, această realitate este tangibilă pentru că, dincolo de faptul că vorbim despre un oraş cu o geografie, o suprafaţă, o structură instituţională şi birocratică enormă, avem în plus şi nişte reguli absurde care condiţionează viaţa municipiilor, regiunilor şi a autorităţilor locale. Este neguvernabilă chiar şi pentru un om politic bine intenţionat", afirmă Bettini.

La ultimele alegeri din 2016, formaţiunea M5S a înregistrat un triumf răsunător, câştigând primăria Romei prin Virginia Raggi, o avocată tânără, cu puţină experienţă politică şi idei inovatoare care a lăsat să se creadă că ruptura cu vechea politică va imprima un nou impuls capitalei.

Raggi împotriva tuturor

Însă Raggi, în vârstă de 43 de ani, a fost pentru mulţi doar una dintre nenumăratele dezamăgiri. Până şi M5S a fost divizat în privinţa deciziei de a o susţine pentru un al doilea mandat de primar, însă în perspectiva unor alegeri pe care nu mai speră să le câştige, cine ar putea fi un candidat mai bun decât o politiciană deja terminată?

Administrarea fără succes a colectării gunoiului - problema cea mai vizibilă şi mai dezagreabilă a Romei - planează inexorabil asupra candidaturii ei şi, dacă în 2016 s-a impus din primul tur cu 35% din voturi şi în al doilea cu 67%, acum în sondajele de opinie este creditată cu numai 19%, situându-se în urma PD şi a coaliţiei de dreapta formată din Liga, Fratelli d'Italia şi Forza Italia.

Raggi se apără insistând că a făcut... curăţenie la AMA, societatea care gestionează reziduurile, a modernizat transportul public, însă ceea ce mulţi nu văd, dar i-ar putea aduce un impuls final, o reprezintă investiţiile sale în "periferie", în cartierele muncitoreşti unde o infinitate de proiecte au transformat-o într-o eroină pentru locuitorii acestor zone.

Politicieni din eşalonul doi şi un candidat independent

PD a optat pentru Gualtieri, în vârstă de 55 de ani, ex-parlamentar şi fost ministru al economiei în timpul celui de-al doilea guvern al premierului Giuseppe Conte. Formaţiunea progresistă a decis să nu promoveze candidatura lui Nicola Zingaretti, actualul guvernator al regiunii Lazio, de teamă să nu-i afecteze opţiunile la posturi de mai mare anvergură.

După mai multe refuzuri, coaliţia de dreapta a găsit un politician dispus să se sacrifice: Michetti, în vârstă de 55 de ani, din partea formaţiunii Fratelli d'Italia, avocat şi profesor universitar de care nimeni nu a auzit vorbindu-se. El este însă autorul unor panseuri de genul: "Să folosim acum salutul roman pentru a evita coronavirusul".

Cel de-al patrulea candidat este Calenda, în vârstă de 48 de ani, fost ministru în guvernul Renzi, care a decis să-şi creeze propriul său partid, "Acţiune", şi care cu sloganul său - "alege un primar, nu un partid" - a marcat o abordare diferită de campanie electorală. Deşi se estimează că nu va obţine mai mult de 15% din voturi, sprijinul său pentru un candidat sau altul s-ar putea dovedi decisiv în al doilea tur de scrutin.

Potrivit celor mai recente sondaje, Michetti se află în frunte, cu 36% din intenţiile de vot, fiind urmat de Gualtieri, cu 28,5%, care ar obţine însă 53% în cazul unui ipotetic tur doi.

Turul doi, decisiv

Totul indică faptul că va avea loc un tur doi care va pune la încercare coaliţia dintre PD şi M5S la nivel naţional. Deşi s-au prezentat separat la municipale, ba chiar s-au aflat în război deschis la Roma, cele două formaţiuni au fost aliate în guvern, iar la viitoarele alegeri această uniune va fi vitală pentru a stopa ascensiunea dreptei.

"Nu putem permite ca Roma să dea înapoi cu 10 ani. În spatele lui Roberto Gualtieri se află aceiaşi conducători care au lăsat acest oraş cu o datorie de 13 miliarde (de euro). Sunt cei care au guvernat fără să-şi dea seama că toate companiile municipale nu funcţionau aşa cum trebuie", a declarat Raggi despre PD.

În al doilea tur de scrutin va fi important de aflat pe cine va susţine Raggi, în contextul în care Michetti a exclus orice fel de acord, iar Calenda a declarat: "dacă nu ajung în turul doi nu voi da niciun consemn de vot. Nu voi participa la acest scrutin ca apoi să i-l ofer pe tavă altei persoane".

Invazia de mistreţii, subiect de campanie la Roma 

Primăriţa Virginia Raggi este acuzată de contracandidaţii săi că nu face nimic pentru a goni mistreţii de pe străzile capitalei. În replică, aceasta a afirmat că animalele vin din afara oraşului, din regiunea Lazio, administrată de adversarii săi politici. 

„Detractorii mei continuă să folosească fotografii şi videoclipuri cu mistreţi în jurul Romei, pasându-mi întreaga responsabilitate. Dacă o doamnă este urmărită de un mistreţ în Formello, un orăşel la nord de Roma, a doua zi ziarele scriu că eu sunt de vină”, a declarat Virginia Raggi. 

În imaginile difuzate pe reţelele sociale, mistreţii se plimbă în voie printre maşinile de pe străzile Romei, dar şi în preajma unei şcoli, unde părinţii aşteptau ieşirea elevilor. 

Invazia de mistreţi i-ar putea fi fatală primăriţei Raggi. În ultimul timp, „vizitele” mistreţilor la Roma nu mai sunt ceva neobişnuit. În mai, la ieşirea dintr-un magazin, o femeie a fost atacată de o turmă de mistreţi şi a scăpat după ce le-a aruncat toate alimentele cumpărate. Animalele au fost, de asemenea, fotografiate în apropierea Ministerului de Externe al Italiei, în timp ce unii rezidenţi au declarat că au fost urmăriţi de mistreţ în timp ce duceau gunoiul. 

Agenţia ANSA subliniat că, în ultimul an, mistreţii din Roma au omorât un adolescent de 16 ani şi au rănit alţi 215 oameni.