Sindromul de stres COVID: cum se manifestă şi cum îl combatem

Chiar dacă stresul ne este familiar, trăim în mijlocul unei pandemii şi resimţim constrângerea noii ordini sociale şi a dezechilibrelor economice la cote înalte, forţând uneori capacitatea noastră de a gestiona toată incertitudinea. Un nou tip de tulburare, apărută pe acest fond, este sindromul de stres COVID, cu multiplele lui implicaţii. Nu înseamnă că nu avem resurse pentru a-l gestiona, ci doar că avem nevoie să ne reamintim să le accesăm.

Oboseala psihică pe fondul pandemiei

Pandemia cu care ne confruntăm la nivel mondial este o sursă de stres pentru foarte mulţi dintre noi. Dacă am reuşit să fim complianţi cu regulile şi restricţiile impuse social, pe măsură ce timpul trece resimţim tot mai acut constrângerile, resursele ne sunt diminuate, ne confruntăm cu starea de neputinţă tot mai des.

În principiu, acest lucru se întâmplă întrucât nu avem un termen limită, nu putem răspunde la întrebarea „până când?”. Nevoia noastră de predictibilitate este frustrată, iar controlul ne scapă complet. Acest lucru a dus la apariţia Sindromului de stres Covid, cu implicaţii numeroase în viaţa noastră psihică şi emoţională.

Ne întrebăm constant când o să ne revenim, dar o întrebare mai adecvată acestui context este cum putem să „devenim”. Respectiv, să nu cedăm puterea asupra lucrurilor care stau în controlul nostru şi să ne redefinim parametrii de „normalitate”. Suntem rezilienţi, suntem adaptabili, iar acum este momentul să ne focusăm pe resursele noastre.

Sindromul de stres cauzat de COVID-19

Recent, au fost realizate câteva studii care se concentrează asupra sindromului de stres COVID, numit chiar aşa „Covid Stress Syndrome”. Unul dintre ele, codus de univesităţi din Canada şi Statele Unite, mai exact de catedrele de psihiatrie şi psihologie, a urmărit 5 aspecte ale stresului cauzat de COVID.

Pe primul loc s-a situat teama de virus, respectiv teama de a-l contacta de la alte persoane sau obiecte contaminate.

Au mai fost evaluate: teama legată de repercusiunile socio-economice (atât finanţele personale cât şi accesul la cele necesare supravieţuirii), temerile xenofobe (străinii care călătoresc şi pot transmite mai uşor virusul) şi simptomele de stres traumatic (coşmaruri şi gânduri intruzive legate de expunerea traumatică directă sau indirectă la COVID-19).

Un loc important în aspectele acestei forme de stres îl ocupă şi comportamentele compulsive de verificare şi reasigurare (urmărirea ştirilor, exagerarea modurilor în care ne putem proteja).

Toate aceste aspecte conlucrează pentru a genera Sindromul de Stres COVID.

Anxietatea şi depresia

Studiul, pe care îl puteţi citi aici, s-a derulat pe un eşantion de 6.854 de persoane bazându-se pe autoobservaţiile acestora în urmărirea celor 5 aspecte menţionate anterior.

S-a urmărit care este structura acestui sindrom de stres Covid (includerea aspectelor), cu ce este corelat şi cum este legat de stresul resimţit şi mecanismele prin care cei chestionaţi au făcut faţă izolării şi distanţării sociale. Scopul final al studiului a fost găsirea celor mai bune metode de a face faţă acestui nou tip de stres.

Dintre cei investigaţi, 28% au afirmat că se confruntă cu anxietate crescută şi 22% aveau simptome clinice de depresie. Doar 2% dintre cei investigaţi chiar au contactat virusul, în timp ce un procent mult mai semnificativ a declarat un impact emoţional negativ: 16% stres major cu nevoie de intervenţie psihologică şi 38% grade diferite de stres.

La o primă vedere, stresul major este legat de posibilitatea de a fi infectaţi, dar pe scară mai largă, toate cele 5 aspecte conlucrează în a genera oboseala psihică şi a pune problema unor tulburări psiho-emoţionale pe termen lung.

Regăsirea normalităţii

Terapiile cognitiv-comportamentale vorbesc despre necesitatea de a prelua controlul asupra propriilor gânduri, lucru care va avea efecte asupra problemelor cu care ne confruntăm. Legat de rezultatele studiului anterior menţionat, se consideră că ameliorarea gândurilor negative legate de posibilitatea de a fi infectaţi, va duce la o scădere semnificativă a impactului celorlalte patru aspecte.

Continuarea articolului, aici