Postul intermitent, metoda prin care pot fi reglate toate circuitele din organism, nu e pentru oricine. Persoanele care prezintă riscuri

0
Publicat:

Dacă întrerupem alimentația de la un anumit număr de ore în sus, glicemia și grăsimile din sânge scad. Un hormon întră în joc în acest interval și reglează toate circuitele din organism, explică specialiștii. Dar postul intermitent nu e pentru toată lumea.

Postul intermitent e tot mai popular. FOTO Shutterstock

Cercetările sugerează că postul intermitent (fastingul) - care comprimă alimentația într-un interval scurt de timp pe zi, adesea de opt ore, lăsând un interval de 16 ore fără mâncare - poate îmbunătăți metabolismul, ajuta la repararea celulară și poate chiar prelungi viața, însă nutriționiștii avertizează de mult timp că săritul peste mese nu este o soluție miraculoasă și poate fi riscant pentru persoanele cu anumite afecțiuni, potrivit BBC

Un amplu studiu pe această temă a ridicat un semnal de alarmă mai serios. Analizând datele de la peste 19.000 de adulți, cercetătorii au descoperit că cei care își limitau consumul de alimente la mai puțin de opt ore pe zi se confruntau cu un risc cu 135% mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare - probleme cu inima și vasele de sânge - decât persoanele care mâncau într-un interval de 12-14 ore.

Un risc cardiovascular crescut înseamnă că, pe baza stării de sănătate, a stilului de viață și a datelor medicale ale unei persoane, aceasta are o probabilitate mai mare decât alte persoane din studiu de a dezvolta probleme cardiace, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Un risc cardiovascular ridicat înseamnă că, pe baza stării de sănătate, a stilului de viață și a datelor medicale ale unei persoane, aceasta are o probabilitate mai mare decât alte persoane din studiu de a dezvolta probleme cardiace, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Potențiale dezavantaje: deficiențe nutriționale, creșterea colesterolului, foame excesivă, iritabilitate, dureri de cap 

Anoop Misra, un endocrinolog de renume, a evalat, într-un editorial publicat în JAMA, promisiunile și capcanele postului intermitent.

Potrivit acestuia, pe de o parte, multiple studii și analize sugerează că poate favoriza pierderea în greutate, îmbunătăți sensibilitatea la insulină, scădea tensiunea arterială și îmbunătăți profilul lipidic, cu unele dovezi ale beneficiilor antiinflamatorii.

De asemenea, poate ajuta oamenii să-și gestioneze glicemia fără a număra riguros caloriile, se potrivește ușor cu practicile culturale sau religioase de post și este ușor de urmat.

„Cu toate acestea, potențialele dezavantaje includ deficiențe nutriționale, creșterea colesterolului, foame excesivă, iritabilitate, dureri de cap (...)”, a explicat prof. Misra.

 Specialistul a adăugat:

„Pentru persoanele cu diabet, postul nesupravegheat riscă scăderi periculoase ale glicemiei și favorizează consumul de junk food în timpul perioadei de alimentație. Pentru persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni cronice, postul prelungit poate agrava fragilitatea sau accelera pierderea musculară.”

Postul intermitent a mai fost supus și în alște rânduri unor analize amănunțite.

Un studiu riguros de trei luni, publicat în JAMA Internal Medicine în 2020, a constatat că participanții au pierdut doar o cantitate mică de greutate, o mare parte din aceasta provenind probabil din mușchi. Un alt studiu a indicat că postul intermitent poate produce efecte secundare precum slăbiciune, foame, deshidratare, dureri de cap.

Mecanismele prin care postului intermitent poate regla circuitele din organism

Într-o pauză alimentară de 12-16 ore, în care renunțăm  nu doar la mese ci și la ronțăieli, un  hormon, glucagonul, stimulează ficatul să descompună depozitul de energie pe care îl conține și să dea celulelor energie, a explicat, pentru Știrile ProTV, dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: 

„Ne face ca în perioada de repaus alimentar să ne folosim resursele. Se duce mai întâi de la pancreas la ficat și distruge depozitul de zahăr, prezent în mod normal în ficat. Creierul nu poate să își producă glucoza, deci e dependent de glucoză, de asta corpul are nevoie de glucoză, să hrănim creierul.”

Ce se întâmplă după aceste etape?

Potrivit medicului, după ce hormonul insulină și-a făcut treaba, după ce hormonul glucagon și-a făcut treaba, ardem din grăsimea din depozite.

 „Se intră în depozitul de grăsime, care grăsime e plină de posibilități. Apare acel proces de cetoză, când grăsimea se transformă. Corpii cetonici sunt buni, creierul îi folosește și el. Dacă nu are glucoză, creierul mănâncă corpi cetonici”, a mai spus  Antonela Burlacu, 

Ronțăielile pe parcursul zilei, cu care multă mume e obișnuită, nusunt decât un mod simplu de a provoca inflamația la nivelul ficatului.

Practic, se activează acele celule periculoase (celule stelate), care înlocuiesc treptat celulele hepatice normale, ficatul nemaiputînd să-și îndeplinască funcția corect.

„Ele sunt inactive, dar când sunt stimulate de factori pro-inflamatori din microbiota intestinală, din substanțe care sunt stimulate de insulină, glucagon și alți hormoni de creștere secretați fie de ficat, fie de pancreas, fie de intestine, acestea toate sunt metabolic active”, a explicat, pentru ProTV, prof. univ. Dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni.