Milioane de oameni sunt dependenți de medicamente care cresc riscul de demență, avertizează specialiștii

Milioane de oameni sunt „dependenți” de medicamente pentru gestionarea refluxului gastric, care îi expun riscului de demență, avertizează un farmacist de renume.

Inhibitorii pompei de protoni (IPP), precum omeprazolul și lansoprazolul, sunt printre cele mai utilizate medicamente în Marea Britanie. În perioada 2022-2023, NHS a eliberat 73 de milioane de rețete pentru aceste medicamente doar în Anglia, costul total fiind de 190 de milioane de lire sterline, potrivit Daily Mail.

Aceste medicamente reduc cantitatea de acid din stomac, ameliorând simptomele neplăcute ale refluxului, cunoscut și sub numele de arsuri gastrice, cum ar fi durerea și dificultățile la înghițire.

Totuși, studiile sugerează că utilizarea pe termen lung ar putea crește riscul de a dezvolta demență.

Utilizarea pe termen lung poate duce la demență

Un studiu realizat în 2023 în SUA, publicat în revista Neurology, a constatat că utilizarea medicamentelor IPP, precum omeprazolul, esomeprazolul și lansoprazolul, pentru mai mult de patru ani și jumătate crește cu 33% probabilitatea de a dezvolta demență, comparativ cu cei care nu le-au utilizat niciodată.

Autorii studiului au teoretizat că acest risc ar putea fi legat de impactul IPP asupra absorbției nutrienților vitali, cum ar fi vitamina B12, esențială pentru sănătatea creierului.

„IPP ar putea crește și formarea proteinei beta-amiloid, asociată cu boala Alzheimer”, a explicat Dr. Thanu Jey, unul dintre cercetători.

Farmacista Deborah Grayson, cu o experiență de 25 de ani, avertizează că, în multe cazuri, beneficiile acestor medicamente nu justifică riscurile.

Mulți devin dependenți

Ea a declarat pentru MailOnline că IPP sunt prescrise frecvent „ca un panaceu pentru simptome digestive variate, fără o nevoie clinică clară de a suprima producția de acid”.

Deoarece nu există o „strategie de ieșire” pentru oprirea tratamentului, mulți pacienți rămân „dependenți” de aceste medicamente pe viață, utilizarea pe termen lung agravând simptomele și făcându-i mai dependenți.

„Ne îndreptăm spre o cultură semnificativă de dependență de IPP din cauza prescrierii excesive și a lipsei unei strategii clare de întrerupere a tratamentului”, a spus Grayson.

„Doar trei zile de utilizare a IPP pot duce la un reflux de revenire, de cinci ori mai sever decât refluxul normal. Acest lucru îi determină pe pacienți să presupună greșit că medicamentul este esențial.”

Mai mult, până la 40% dintre pacienți nu răspund la IPP, ceea ce le face inutile în cazul acestora.

Problema poate fi rezolvată și fără medicamente

Refluxul acid apare atunci când acidul din stomac urcă spre gât. Dacă persistă pe perioade lungi, devine boală de reflux gastroesofagian, cauzată de obicei de slăbirea mușchilor care leagă esofagul de stomac.

Grayson susține că pacienții primesc prea des medicamente în loc de sfaturi despre schimbări de dietă și stil de viață care ar putea ameliora simptomele.

Reducerea stresului și adoptarea unor mese regulate sunt soluții importante. De asemenea, este esențial să se acorde timp pentru a mânca în liniște.

„Digestia începe în creier, iar 20% din acidul gastric este produs în așteptarea consumului alimentelor”, explică Grayson.

„Stilurile de viață moderne ne fac să mâncăm rapid, fără pregătire, ceea ce obligă organismul să supraproducă acid, agravând simptomele.”

Sfaturile specialiștilor

Grayson sugerează să începeți procesul de anticipare cu 20-30 de minute înainte de masă, gândindu-vă la gustul și mirosul alimentelor.

Mestecatul corect este la fel de important. „Majoritatea dintre noi mâncăm în grabă, dar mestecatul reduce presiunea asupra acidului gastric”, spune ea.

Grayson mai avertizează despre alimentele care agravează refluxul, relaxând sfincterul esofagian: cafeaua, alcoolul, ciocolata, menta, roșiile și citricele. Mesele picante, grase și porțiile mari pot avea același efect.

Evitarea acestor alimente cu 3-4 ore înainte de culcare ajută semnificativ, adaugă ea.

Ca soluție, recomandă adăugarea unor plante în dietă, care pot stimula digestia și proteja sistemul digestiv.

„Ceaiul de mușețel sau anghinare stimulează procesul digestiv, iar feniculul are un efect calmant. Ceaiurile cu rădăcină de nalbă sau ulm protejează sistemul digestiv de acid și bilă.”

Acestea trebuie consumate la o oră după administrarea medicamentelor pentru a nu interfera cu absorbția acestora.