Cum anunţă creierul că are nevoie de o pauză

Când oamenii simt nevoia să ia o pauză, decizia nu este una întâmplătoare, ci este dictată de nevoile organismului.Cu toate acestea, există şi alţi factori care pot interveni în acest proces, recompensele substanţiale sporind rezistenţa la efort.

O cercetare publicată în  jurnalul „Proceedings of the National Academy of Sciences“ arată cum funcţionează organismul uman şi ce anume îi determină pe oameni să ia o pauză sau să continue să muncească, potrivit  revistei „Time“.

Decizia este luată în momentul în care este transmis un anumit semnal către creier, care te face să renunţi să lucrezi. Când trupul este revigorat, creierul încetează să transmită semnalul respectiv.

Acest semnal este influenţat de efortul depus, dar şi de recompensa aşteptată în urma îndeplinirii sarcinilor. O răsplată semnificativă oferită în schimbul unei activităţi puţin solicitante determină pe oricine să continue să lucreze până ce a dus sarcina la îndeplinire.  Pe măsură ce lucrezi, se pare, creierul calculează timpul necesar până la declanşarea semnalului, fiind influenţat de câştigul la care te aştepţi.

Pentru a înţelege acest semnal, o echipă de cercetători condusă de Mathias Pessiglione a examinat 39 de persoane folosind două tehnici de scanare a creierului – una care le permitea oamenilor de ştiinţă să monitorizeze fluxul sangvin din anumite zone ale creierului în timp ce participanţii îndeplineau anumite sarcini şi una care utiliza câmpuri magnetice şi care îi ajuta să urmărească semnalul electric emis de creier.

Voluntarii au fost instruiţi să încerce să obţină cele mai valoroase recompense, iar în timpul provocării s-a observat activitate şi în regiunea din creier responsabilă cu percepţia durerii. Semnalul din această regiune a devenit mai intens pe măsură ce participanţii depuneau mai mult efort, dar a slăbit în intensitate când aceştia se străduiau să obţină o recompensă mai importantă. În timpul perioadelor de odihnă, promisiunea unui câştig substanţial a înlăturat complet semnalul respectiv, ceea ce înseamnă că oamenii ar munci mai mult şi ar face pauze mai scurte dacă se aşteaptă să fie răsplătiţi pe măsură.

Autorii au scris că acest proces arată cum, „când suntem motivaţi, ne depăşim limitele“ şi reuşim să muncim mai mult. În cadrul studiului, participanţii nu au fost întrebaţi dacă simţeau durere sau oboseală, deşi alte cercetări arată că  schimbarea de percepţie poate influenţa modul în care semnalul afectează comportamentul.

De pildă, cercetarea referitoare la percepţia durerii arată că tratamentul placebo şi medicaţia pot alina durerea prin modificarea semnalului din această regiune, iar alte studii sugerează că muzica, stresul sau prezenţa unei persoane atrăgătoare influenţează modul în care oamenii tolerează durerea.

„Creierul poate într-adevăr să ajusteze sensibilitatea acestor regiuni în funcţie de aşteptări“, spun autorii. Astfel, pentru ca un om să fie dispus să suporte durerea, este nevoie să ştie că va primi ceva în schimb, conchid cercetătorii.