Ce boli poate ascunde sughițul

Sughiţul constă într-o inspiraţie bruscă, oprită ulterior subit, care se repetă cu frecvenţă variată, putând avea intensităţi diferite. Deși sughițul apare și dispare brusc, fără un motiv specific, el poate ascunde o afecțiune gravă. 

Sughiţul apare din cauza iritaţiei diafragmei, muşchi care separă toracele de abdomen, cu un rol important în respiraţie. Trece de cele mai multe ori de la sine, însă pot exista şi situaţii în care este nevoie de tratament medicamentos.

În cele mai multe cazuri, acest spasm durează câteva minute şi este cunoscut sub denumirea de sughiţ tranzitoriu. Apare mai frecvent la bărbaţi, la bebeluşi şi la copii.

Sughițul este de obicei indus de distensia și iritarea stomacului rapid în caz de supraalimentare, consum prea rapid de alimente sau băuturi, consumul de alimente picante, consumul de băuturi acidulate, aerofagia și schimbarea bruscă a temperaturii alimentelor ingerate, consumul excesiv de alcool, stres sau emoții intense. Sughiț persistent înseamnă un episod care durează 48 de ore sau mai mult, notează Ziua de Cluj. 

În cazuri rare, sughițurile care durează zile sau săptămâni pot fi cauzate de o afecțiune de baza sau de unele medicamente. Unele dintre problemele de baza sunt reflux gastro-esofagian (GORD) sau arsuri la stomac, pneumonie sau astm, leziuni ale creierului, tulburări ale sistemului nervos central, cum ar fi scleroză multiplă și accident vascular cerebral, tulburări metabolice, cum ar fi diabetul. Cu toate acestea, doar medicul poate stabili cauza exactă.

Unele cauze ale sughitului pot implică sistemul nervos central – care este format din creier și măduva spinării. Dacă sistemul nervos central este deteriorat, corpul poate pierde capacitatea de a controla sughițurile. Deteriorarea sistemului nervos central care poate duce la sughițuri persistente include accident vascular cerebral, scleroză multiplă, tumori, meningită și encefalită, traumatisme craniene sau leziuni cerebrale, hidrocefalie (acumularea de lichid în creier), neurosifilis și alte infecții ale creierului. Uneori, o procedura medicală poate duce accidental la sughițuri pe termen lung. Aceste proceduri sunt utilizate pentru tratarea sau diagnosticarea altor afecțiuni și includ utilizarea cateterelor pentru a accesa mușchiul inimii, plasarea unui stent esofagian pentru a deschide esofagul, bronhoscopie, traheostomie etc.