Cât alcool încape în stilul de viaţă sănătos

Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii estimează că aproximativ două miliarde de oameni consumă, zilnic, băuturi alcoolice. Peste trei milioane de decese sunt înregistrate, anual, din pricina abuzului de alcool. Din păcate, România se situează mereu în topul ţărilor în care atât bărbaţii, cât şi femeile obişnuiesc să bea mult alcool, asta în condiţiile în care băuturile produse în propria bătătură nu apar în statistici

Ne întâlnim cu prietenii, mergem la aniversări, la nunţi, la botezuri sau chiar la evenimente mai puţin fericite. Toate implică mese stropite cu alcool, de regulă, din belşug. Ne rezumăm însă la atât? Sau mai exact ar trebui să o facem? De la cât alcool consumat începe să fie riscant pentru sănătate?

Potrivit unei top realizat în 2016 de organizaţia nonprofit International Alliance for Responsible Drinking – IARD – în Polonia, România şi Spania, bărbaţii beau 40 de grame de alcool pe zi şi 20 de grame femeile. Următorul loc este ocupat, la fel, de trei ţări: Elveţia, Franţa şi Cehia, cu câte 30 de grame bărbaţii şi 20 de grame femeile, după care vin Macedonia, Austria, Irlanda, Italia, Danemarca şi Germania, cu câte 25 de grame bărbaţii şi 20 femeile. Potrivit aceleiaşi surse, Marea Britanie este singura ţară în care femeile beau cot la cot cu bărbaţii – 20 de grame de alcool, în fiecare zi.

Întrebată dacă stăm chiar aşa de rău la consumul de alcool, conf. dr. Corina Zugravu, medic primar nutriţionist, preşedintele Centrului de studii despre bere, sănătate şi nutriţie, răspunde: „Nu aş pune studiile referitoare la consumul de alcool la români sub semnul întrebării. Poate nu ne dăm noi seama cât de mult alcool se bea. Şi mai este ceva: în mediul rural se bea foarte mult alcool făcut în gospodărie şi care nu ajunge în statistici“.

Cocktailurile schimbă percepţia cantităţii de alcool consumat

Specialiştii afirmă că un consum moderat înseamnă maximum 20 de grame de alcool pe zi, în cazul bărbaţilor şi 10 grame, în cazul femeilor. Mai clar: o bere de 330 de mililitri (iar recomandarea este valabilă la berea de 3,8% alcool) sau un pahar cu 100 de mililitri de vin (13% alcool) în cazul femeilor şi două beri sau două pahare cu vin în cazul bărbaţilor.

O serie de studii în domeniu au relevat faptul că un consum între 15 şi 30 de grame de alcool pe zi creşte cu 3%-8% riscul de a suferi un cancer oral, de ficat, de colon sau de sân, proporţie care urcă la 5%-10% în cazul în care cantitatea de alcool consumat se situează între 30 şi 60 de grame pe zi. 

„Consumul excesiv de alcool înseamnă ingestia a minimum 60 de grame de alcool pur la bărbaţi şi 40 de grame de alcool pur la femei, cel puţin o dată în ultimele 30 de zile sau minimum cinci băuturi alcoolice la o ocazie, cel puţin o dată în ultimele 30 de zile“, explică dr. Dan Adrian Bobeică, medic specialist gastroenterolog la Clinica Laurus Medical.

Obiceiul de a bea mult odată îl au mai ales tinerii care, la final de săptămână, aleg să se destindă în acest mod. „Alcoolismul de weekend este binecunoscut şi foarte dăunător. Nu este în regulă. Ficatul poate realiza un management mai bun al alcoolului – şi e logic – dacă i-l dai în cantitate mică, îl metabolizează mai uşor decât dacă îl îneci la un moment dat cu o cantitate foarte mare“, argumentează dr. Corina Zugravu.

Potrivit specialistei, tinerii ajung să bea exagerat de mult alcool, de cele mai multe ori, băuturi distilate combinate în cocktailuri din care nu-şi mai dau seama de cantitatea de alcool consumată. „Când bei cocktailuri, nu ai conştiinţa aceea că ai consumat o băutură alcoolică şi că trebuie să te opreşti la un moment dat“, completează medicul.

Combinaţia de alcool cu lichior sau cu suc de fructe este extrem de dăunătoare, pentru că perceţia consumului de alcool este mult redusă când gusturile sunt modificate. „Mulţi se îmbată cu cocktailuri sau cu combinaţia aceea şi mai dăunătoare: băutură energizantă cu o băutură alcoolică. Cofeina din băutura energizantă te ţine alert şi nu-ţi dai seama de efectele alcoolului. De aceea am zis că întotdeauna e mai bine să bei cafea decât băutură energizantă“, mai spune dr. Corina Zugravu.

Alcoolul ajunge repede în sânge

„Odată cu ingestia unei cantităţi de alcool, persoana renunţă la inhibiţii, devine dezinvoltă, relaxată, iar pe măsură ce creşte consumul, se poate ajunge la intoxicaţie acută manifestată prin deshidratare, dificultate a mersului şi a vorbirii, pierderea temporară a conştienţei şi a memoriei, la convulsii, până la comă alcoolică sau chiar la deces“, enumeră paşii beţiei dr. Dan Adrian Bobeică.

Consumul excesiv de băuturi alcoolice interferează cu funcţia şi structura normală a tubului digestiv, atrage atenţia şi dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog la Clinica DigestMed. „Poate afecta toate segmentele tractului gastrointestinal, de la cavitatea orală şi restul tubului digestiv, până la ficat şi pancreas. Alcoolul este absorbit direct şi rapid din stomac şi intestinul subţire în sânge, iar metabolismul său are loc în principal în ficat, rezultând un compus chimic toxic, numit acetaldehidă.“ Această substanţă poate induce modificări ale ADN-ului celular, crescând riscul de a dezvolta cancer. „Indiferent de sursa de provenienţă, fie că este din bere, vin sau băuturi spirtoase, alcoolul acţionează la fel în organism, diferenţa fiind concentraţia de alcool şi restul ingredientelor. Astfel că nu alcoolul din bere este benefic, ci conţinutul de vitamine, minerale şi fibre, în cantităţi moderate ajutând la o funcţionare bună a organismului. De asemenea, consumul moderat de vin are efect protectiv în bolile cardiovasculare“, adaugă dr. Adelina Popescu.

Şi glandele salivare pot fi afectate

Cavitatea orală, faringele, esofagul şi stomacul sunt expuse alcoolului imediat după ingestie. „Consumul cronic de alcool afectează şi glandele salivare, determinând creşterea in dimensiuni a glandelor parotide. De asemenea, pot apărea inflamaţii ale limbii – glosita, ale gurii – stomatita – şi ale gingiilor – gingivita. Unii cercetători au demonstrat că circa 30% din cancerele de la nivelul gurii şi gâtului sunt determinate de consumul excesiv de alcool. Efectele asupra esofagului constau în apariţia refluxului gastroesofagian, a spasmelor esofagiene, a inflamaţiei mucoasei esofagiene – esofagita – şi chiar a cancerului esofagian“, completează medicul specialist.

În stomac, excesul de alcool alterează producţia de acid gastric şi reduce abilitatea acestui organ de a distruge bacteriile ingerate, inflamează mucoasa gastrică şi întârzie golirea lui. „În situaţia consumului de alcool concentrat pot apărea chiar şi leziuni hemoragice ale mucoasei, inclusiv ulcere gastrice.“

Mai departe, la nivelul intestinului subţire, alcoolul poate diminua absorbţia multor nutrienţi şi vitamine – A, B1, B12, B9, C, D,  E – şi poate altera activitatea enzimelor intestinale. „De exemplu, deficitul de lactază produce intoleranţă la lactoză, poate inflama şi eroda mucoasa duodenului sau poate determina o suprapopulare bacteriană intestinală asociată cu tulburări de tranzit şi fermentaţie excesivă.“

În colon, efectul consumului de alcool se traduce prin accelerarea tranzitului şi, pe termen lung, creşterea riscului de cancer de colon şi de rect.

De ce ficatul este cel mai afectat

Alcoolul în exces determină apariţia unor numeroase afecţiuni, însă, pe termen lung, cel mai afectat organ este ficatul, responsabil de procesul de metabolizare. Ficatul filtrează sângele de la nivelul tractului digestiv şi are rolul principal de a îndepărta toxinele. Acetaldehida rezultată în urma metabolizării alcoolului în ficat produce modificări inflamatorii severe la nivel celular. Consumul cronic excesiv de alcool – peste 60-80 de grame pe zi la bărbaţi şi 20 de grame pe zi la femei – poate produce un spectru de afectări hepatice: ficatul gras alcoolic, hepatita alcoolică, ciroza alcoolică şi cancer hepatocelular“, potrivit medicului Adelina Popescu.

Progresia bolii necesită ani sau zeci de ani de consum toxic. „Abstinenţa de la alcool poate fi urmată de ameliorarea sau chiar regresia leziunilor hepatice. Afectarea hepatică secundară consumului de etanol este responsabilă de până la 40% din toate decesele prin ciroză hepatică. Femeile sunt mai susceptibile la toxicitatea alcoolului decât bărbaţii“, completează dr. Popescu.

Consecinţa cel mai des întâlnită a consumului zilnic este instalarea unei boli hepatice cronice, adaugă medicul specialist. „Însă, nici consumul aşa-zis ocazional sau de weekend nu este total inofensiv. Un consum de alcool brusc şi în cantitate mare poate provoca hepatita acută alcoolică, coma alcoolică, ulcere gastrice sau esofagiene – în special în consumul de băuturi spirtoase care pot arde tubul digestiv, iar această inflamaţie progresivă poate duce la apariţia cancerului gastric.“

Pancreasul este un alt organ al sistemului digestiv afectat de consumul de etanol. „Astfel, poate apărea inflamaţia acută sau cronică a pancreasului. În 40% din pancreatitele acute, alcoolul este cauza. Însă doar 10% din consumatori fac pancreatită. Efectele sunt toxice direct şi de alterare a secreţiei şi compoziţiei enzimelor pancreatice. Pancreatita cronică poate predispune la apariţia cancerului de pancreas, o formă agresivă de cancer şi cu prognostic grav.“

Chiar dacă nu stăm să calculăm strict cantitatea de alcool consumată zi de zi, organismul ştie când acest consum a devenit cronic şi trimite semnale. Astfel, apar lipsa apetitului, senzaţia de greaţă, vărsăturile, balonarea, flatulenţa, durerile abdominale şi diareea. „Atunci când alcoolul a produs leziuni severe asupra ficatului, pot apărea simptome şi semne mult mai severe: de la colorarea în galben a pielii şi ochilor şi până la vărsături cu sânge şi comă“, mai spune dr. Popescu.

Principalul remediu şi cel mai dificil în tratarea şi combaterea afecţiunilor digestive produse de consumul de alcool în exces este abstinenţa. „Cel mai adesea, este nevoie de o colaborare  strânsă între gastroenterolog şi psihiatru în vederea inducerii şi persistenţei abstinenţei pe termen lung. În situaţia apariţiei bolii cronice de ficat, tratamentul este complex, în funcţie de complicaţii şi de stadiul bolii, ajungându-se până la transplant hepatic.“

Băuturile naturale aduc şi altceva, nu doar alcool

Există şi băuturi alcoolice care, consumate cu moderaţie, au efecte benefice asupra organismului. „Vinul roşu, de exemplu, este bogat în polifenoli – resveratrol – cu proprietăţi antioxidante. Studiile arată că o jumătate de pahar cu vin roşu, în timpul mesei, duce la scăderea incidenţei bolilor cardiovasculare, dar şi a altor patologii, precum litiaza renală, litiaza biliară, degenerescenţa maculară sau boala Alzheimer“, potrivit medicului Dan Adrian Bobeică. Să nu uităm însă că, pentru a avea o viaţă sănătoasă, nu este suficient un pahar cu vin roşu, ci este nevoie de o dietă echilibrată alături de activitate fizică regulată, adaugă medicul specialist.  

O altă băutură sănătoasă dacă este consumată cu moderaţie şi alături de o alimentaţie echilibrată este berea, adaugă dr. Corina Zugravu. „Berea a trecut prin foarte multe probe, inclusiv prin proba timpului în relaţia cu fiinţa umană, aşa că nu mi se pare nimic nelalocul lui în a o încadra ca băutură-aliment. Mai ales că berea contribuie după puterile ei – bineînţeles nu aşa cum ar contribui carnea, lactatele sau mai ştiu eu ce – la aportul nostru de nutrienţi. Deci nu este o băutură goală de conţinut, ca să zicem aşa, şi are o istorie îndelungată alături de noi, oamenii. Sunt reţete scrise de 3.000 de ani dar sunt resturi de bere descoperite pe fundul vaselor încă de acum 8.000 de ani. E adevărat că era cu totul diferită compoziţia berii faţă de cea de acum, dar a fost alături de oameni de foarte multă vreme“, potrivit conf. dr. Corina Zugravu.

Care ar fi elementele foarte importante pe care le conţine berea? „Depinde din ce punct de vedere privim. Din punct de vedere hedonic, antropologic, social, chiar avem nevoie de bere pentru că ne ajută să ne strângem laolaltă şi să începem să ne simţim bine. Dar, din punct de vedere strict biologic, are urme de carbohidraţi, de aminoacizi, urme de minerale şi vitamine şi, mai ales în ultimii ani, s-a constatat că e o sursă bună de substanţe antioxidante, provenite din materia primă: fie din malţ, fie din hamei. Şi acele substanţe antioxidante sunt împreună cu acea cantitate mică de alcool pe care o are berea, şi, împreună cu aportul nutriţional, contribuie la buna funcţionare a organismului. Mai ales în perspectiva dietei noastre moderne destul de dezechilibrate“, adaugă conf. dr. Corina Zugravu.

Cine are interdicţie totală la alcool

„Au interdicţie absolută la alcool copiii. Se poate consuma doar peste 18 ani. La ora actuală nu ştiu în ce măsură controlul este foarte strict, dar părinţii ajung să spună că mai bine bea alcool decât să se drogheze, Nu e absolut deloc în regulă şi nu mai spun că există locuri unde sunt serviţi cu alcool fără să fie întrebaţi şi de buletin“, subliniază specialista.

Apoi, este vorba despre persoanele cu probleme la ficat, femeile însărcinate sau cele care alăptează. „În profesiile în care trebuie să fii alert, inclusiv condusul, nu numai ca profesie, ci şi ca individ – nu merge nici chiar berea fără alcool, pentru că hameiul este cel care-ţi dă puţin somn, puţină sedare. Sigur, dacă eşti învăţat, poate că nu sesizezi, totuşi, la volan mai bine fără bere. Mai bine fără alcool, în general“, mai spune dr. Zugravu.