10 lucruri despre durerile de cap explicate de neurolog
0Sindrom cefalalgic, cefalee sau durere de cap. Indiferent de denumire, cu toţii am experimentat un astfel de episod, cel puţin o data în viaţă.
Durerea de cap este extrem de frecventă şi, în cele mai multe cazuri, nu reprezintă un semnal major de alarmă, însă e bine să o investigăm. Indiferent de cauză, există tratamentul potrivit, care poate preveni sau ameliora durerea.
Dr. Irina Paraschiv Orban, medic specialist neurolog, ne-a explicat, mai jos, cele mai importante 10 lucuri pe care să le ştim despre sindrom cefalalgic.
1. Cefaleea sau durerea de cap reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme medicale. Fiecare persoană a avut cel puţin un episod de durere de cap în viaţă.
Cefaleea poate fi primară (când nu este atribuită unei patologii specifice) sau secundară (când are o cauză care o determină).
Dintre cele primare, 90% sunt specifice unei anumite categorii, dintre care cele mai frecvente sunt migrena, cefaleea tensională şi cefaleea de tip cluster (durere pe jumătate de cap).
Sindrom cefalalgic. Migrena necesită consult medical
Cefaleea secundară presupune prezenţa unei cauze subiacente (afecţiune febrilă, puseu hipertensiv, sinuzită, traumatism cranian, secundară patologiei de coloană cervicală sau tumorilor intracraniene care asociază presiune intracraniană crescută).
Cea mai frecventă cefalee este cefaleea tensională episodică, în timp ce cea mai frecventă cefalee care impune prezentarea la medic este migrena.
2. Cauzele sindromului cefalalgic primar nu sunt complet cunoscute. Ele depind de tipul durerii de cap. În migrenă, mecanismul este activarea unor terminaţii nervoase de la nivelul vaselor şi secreţia unor substanţe implicate în durere. În cefaleea tensională, durerea se consideră a fi secundară activării unor receptori de durere de la nivel muscular.
Cauze şi factori favorizanţi
În ceea ce priveşte durerile de cap secundare, ele pot surveni din cauza:
⦁ creşterii presiunii intracraniene (în cazul tumorilor cerebrale sau accidentelor vasculare de mari dimensiuni);
⦁ afectării vaselor cerebrale (în cazul rupturilor anevrismelor, disecţiilor arteriale);
⦁ afectării meningelui (în cazul meningitei sau meningoencefalitei).
3. Factorii ce se consideră că favorizează cefaleea sunt:
- factorii hormonali (perioada menstruală),
- hidratarea şi alimentarea inadecvată,
- consumul de alcool,
- lipsa somnului precum şi somnul în exces sau expunerea la stimuli luminoşi,
- stresul emoţional.
Simptome asociate, în funcţie de tipul durerii
Se consideră că există o componentă genetică în apariţia anumitor tipuri de durere de cap, aşa încât cei cu istoric in familie de durere de cap (mai ales dacă este cronică) au o probabilitate mai mare de a dezvolta durere de cap. De asemenea, cei care asociază factorii favorizanţi descrişi (stresul, factorii hormonali, hidratarea şi alimentarea inadecvată, consumul de alcool, lipsa somnului) au probabilitate crescută să aibă durere de cap recurentă.
4. În funcţie de tipul durerii de cap, sunt anumite simptome şi semne ce se asociază cu aceasta.
Migrena este însoţită, în mod caracteristic, de greaţă, vărsătură, fotofobie (sensibilitate la lumina), fonofobie (sensibilitate la zgomot), osmofobie (aversiune la apă) sau sensibilitate cutanată importantă la nivelul scalpului, preferenţial pe partea cu durerea.
Cefaleea cluster (durere pe jumătate de cap) se însoţeşte, în mod caracteristic, de simptome vegetative, anume ptoza (căderea pleoapei pe partea cu durerea), mioza (scăderea în dimensiuni a pupilei pe partea cu durerea), lacrimaţie, înroşirea ochiului pe partea cu durerea, rinoree, transpiraţie mai abundentă pe partea capului cu durerea.
5. Orice durere de cap care interferă cu activităţile de zi cu zi (fie prin intensitate, fie prin frecvenţa de survenire) impune prezentarea la medic pentru stabilirea unei conduite terapeutice, întrucât iniţierea unui tratament preventiv poate ameliora semnificativ calitatea vieţii.