Un antreprenor chinez munceşte, de ani de zile, pentru un vis : “Afacerea insectelor din farfurie“

Li Jinsui este un cetăţean chinez care a investit echivalentul a 250.000 de euro pentru a pune pe picioare o afacere care ar putea părea bizară: Yunnan Insect Biotechnologies, care propune clienţilor săi o gamă variată de produse: larve, pudră din proteine extrase din exoscheletul insectelor, dar şi insecte întregi, toate destinate consumului, atât de către oameni, cât şi de către animale, relatează Le Monde.

Afacerea care a prins contur în 2009, în oraşul Kunyang, oraş-satelit al capitalei provinciei Yunnan, nu este, însă, tocmai o noutate în lumea ştiinţifică. Din ce în ce mai mulţi experţi ai Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură văd în dezvoltarea entomofagiei (n.r.: hrănirea cu insecte) un substitut pentru hrana bazată pe carne, inclusiv pentru peşte. Şi, desigur, o alimentaţie mai complexă pentru animale.

Calităţile nutriţionale ale insectelor, notează Le Monde, nu sunt de neglijat. În plus, creşterea insectelor destinate consumului alimentar necesită mai puţină apă.

Li a lucrat 12 ani pentru a lansa afacerea şi reprezintă avangarda în acest domeniu.

"Piaţa este pregătită", spune el, accentuând potenţialul nutriţional deţinut de insecte.

Cercetările acestuia l-au condus spre o anumită insectă, pe care o consideră "cheia" : musca. Susţine că nu este nocivă pentru mediul înconjurător, comestibilă, dar poate fi utilizată cu success şi în industria farmaceutică. Chitina, elementul care se regăseşte atât la atropode, cât şi în carapacea crustaceelor, posedă capacitatea de a întări sistemul imunitar.

Li Jinsui nu este singurul care a mizat pe acest gen de afacere. Are deja concurenţi, în provincia Shandong, la 2000 de kilometri în nord-est. Dar explică de ce aceşti competitori nu vor face faţă cerinţelor pieţei, dacă, desigur, va exista o cerere semnificativă în acest sens : "Din punct de vedere tehnologic, ei trăiesc în anii 1970, nu produc mai mult de 50-100 de kilograme pe zi, vor fi incapabili să treacă la o viteză superioară celei de acum".

Pentru moment, antreprenorul chinez livrează, în fiecare zi, 150 de kilograme de muşte, dar promite că următoarea etapă a dezvoltării afacerii sale va conduce la 10 tone livrate zilnic, până în 2015.

Totuşi, problema sa este evidentă : va trebui să convingă consumatorul să deguste această hrană care inspiră mai degrabă dezgust decât poftă. "Simpla vedere a lor în farfurie provoacă o reticenţă psihologică dificil de depăşit", recunoaşte Li.

"Condiţiile economice sunt grele pentru locuitorii acestei regiuni, nu putem cumpăra toţi numai carne de vită. Chiar şi creşterea unui porc presupune să îl hrăneşti şi să ai răbdare să crească", explică Guo Yunjiao, profesor de biologie la institutul de cercetare a insectelor din cadrul universităţii locale.

Cât despre Li Jinsui, acesta se bucură că locuitorii acelei zone păstrează tradiţiile, dar se gândeşte că e timpul ca ţara lui să treacă la producţia industrială a hranei derivate din insecte, pentru că, arată acesta, mai mult de 200 de specii sunt comestibile.

Îi rămâne, aşadar, opţiunea de a continua acest demers, ceea ce spune că va face, pe cele 27 de hectare de teren pe care le deţine. În cazul în care consumul insectelor va deveni firesc într-o zi, visează chiar că ar avea şansa de a fi lider mondial pe această piaţă.