Uleiul de cimbru, un antibiotic natural

Adevărata denumire a acestei plante, atât de valoroasă pentru sănătatea noastră, este Cimbrul de cultură, întâlnită adesea în grădinile noastre. Popular i se mai spune iarba cucului,

Adevărata denumire a acestei plante, atât de valoroasă pentru sănătatea noastră, este Cimbrul de cultură, întâlnită adesea în grădinile noastre. Popular i se mai spune iarba cucului, lămâiţa, cimbru sălbatic, tămâiţă etc. Dincolo de specia cultivată, cimbrul mai creşte răzleţ prin păşuni şi povârnişuri.

Planta este bogată în câteva substanţe valoroase precum uleiul volatil, cineol, timol şi este foarte apreciată ca un antiseptic intestinal extraordinar, coleretic, colagog, stomahic, carminativ şi vermifug.

Cimbrul poate fi folosit sub formă de infuzie, tinctură, dar şi de ulei. Acest valoros medicament - uleiul de cimbru - poate fi pregătit în gospodăria noastră. Punem inflorescenţa plantei într-o sticlă. Peste florile cimbrului turnăm ulei de măsline, cât să le acopere. Sticla se pune la soare sau lângă o sursă de căldură, timp de 14 zile. Uleiul obţinut are o acţiune antiseptică, expectorantă, cicatrizantă, antispasmodică şi vermifugă.

Fitoterapeutul Eugen Giurgiu precizează cât de valoroasă este acţiunea uleiului de cimbru în combaterea stafilococilor, a streptococilor, a reumatismului, în diferite forme de paralizii, dar şi în scleroza în plăci. "Un efect extraordinar, mai puţin cunoscut al acestei plante, se remarcă în cazul gravidelor care trebuie să nască. Uleiul de cimbru uşurează expulzarea fătului, deci le ajută pe viitoarele mame să nască mai uşor, fără eforturi prea mari."