Ţigările electronice, un compromis fără beneficii

Înăsprirea legilor antitabac a stimulat creativitatea producătorilor de profil. Totuşi, nici măcar ţigările pe baterii nu sunt lipsite de riscuri pentru sănătate.

Două mari studii îşi prezentau nu demult concluziile în legătură cu efectele folosirii ţigării electronice. Unul este cel al cercetărilor de la Universitatea din Atena, prezentat la congresul anual al Societăţii Europene a Bolilor Respiratorii.

Potrivit oamenilor de ştiinţă greci, fumătorii „electronic" riscă afecţiuni uşoare la nivel pulmonar. Celălalt studiu, prezentat chiar înaintea studiului grec, la congresul Societăţii Europene de Cardiologie, anunţa pe un ton categoric: fumatul „electronic" implică riscuri pentru inimă.

De altfel, încă din septembrie 2010, organismele abilitate de peste Ocean, mai exact FDA (Agenţia americană pentru Controlul Medicamentelor şi Alimentelor), au trimis o serie de scrisori de avertisment producătorilor şi distributorilor de ţigări electronice. Prin acestea li se atrăgea atenţia că încalcă mai multe dintre prevederile din Federal Food, Drug, and Cosmetic Act (Actul Federal privind Mâncarea, Medicamentele şi Cosmeticele): „se încalcă bunele practici de producţie, prezentând nefondat calitatea de medicament a unor substanţe, precum şi a unor proceduri ce ar sta la baza mecanismelor de eliberare a unor substanţe farmaceutic active".

În Europa, inclusiv în România, brambureala generată de lipsa unei legislaţii clare în privinţa acestor produse domneşte în continuare. Ţigările electronice sunt comercializate în farmacii ca adjuvante în lupta cu dependenţa de tutun.

Menţin închis cercul viciului

Mulţi dintre fumătorii înrăiţi care intenţionează să se lase de fumat preferă metoda ţigării electronice de dragul iluziei că, într-un fel, încă mai fumează. Le face, aşadar, trecerea de la viaţa cu ţigară la viaţa fără ţigară mai uşoară. Problema este că mulţi dintre ei vor să şi creadă că este lipsită de riscuri, considerând că reprezintă o soluţie pe termen lung în lupta lor cu viciul.

Adevărul este însă mai negru decât pare la o primă vedere: ţigările electronice, deşi nu conţin gudron (unul dintre cei mai nocivi compuşi din ţigări), conţin o serie de compuşi volatili nocivi, printre care şi propilen glicolul, tetrametilprazină (un compus periculos pentru creier), arome (nici ele naturale) şi nicotină. Adică exact substanţa care pune bazele dependenţei.

„Dincolo de ce susţin producătorii ţigărilor electronice, este evident că nu ai cum să bagi nişte substanţe nocive în organism fără efecte cel puţin la fel de nocive", spune medicul pneumolog Magda Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.

E. F. din Bucureşti este una dintre persoanele care au încercat să se lase de fumat cu ajutorul ţigării electronice: „Chiar lăsasem ţigările de o vreme înlocuindu-le cu ţigara electronică, dar de la un moment dat, mi-o luase inima razna, îmi bătea câteodată foarte repede, aveam senzaţia că mă sufoc şi tuşeam. Toate astea m-au făcut să renunţ la ea, mai ales că citisem despre americanul acela căruia îi explodase ţigara electronică în gură. M-am reîntors la clasicele ţigările, dar încerc să le răresc şi să fumez dintr-acelea mai slabe", spune E. F.

Dependenţa de gest rămâne vie

Dincolo de nocivitatea nicotinei din compoziţia acestor ţigări (care se poate găsi în concentraţii diferite, sub 10 mg la cele comercializate în farmacii, potrivit legislaţiei europene), nu trebuie uitat un aspect esenţial în combaterea viciului: dependenţa de gest.

„Nu ai cum să te laşi de fumat dacă nu scapi de gestul de a duce ţigara la gură. Metoda în sine este o păcăleală, este un substitut precum suzeta pentru bebeluşi. Poate că sunt persoane care s-au lăsat de fumat folosind ţigara electronică, dar acele persoane ar fi putut, la fel de bine, să se lase şi mâncând bomboane sau seminţe, s-ar fi lăsat oricum", spune medicul Magda Ciobanu.

"Este evident că nu ai cum să bagi nişte substanţe nocive în organism fără efecte cel puţin la fel de nocive."

"Nu ai cum să te laşi de fumat dacă nu scapi de gestul de a duce ţigara la gură. Metoda în sine este o păcăleală, este un substitut precum suzeta pentru bebeluşi."
Magda Ciobanu medic pneumolog

Toxice şi pentru cei din jur

Ţigările electronice au apărut şi ca o găselniţă a producătorilor la vremurile grele care se abăteau asupra fumătorilor prin restrângerea perimetrului de exercitare a viciului. În condiţiile în care o analiză mai atentă a arătat că substanţele din compoziţia acestora nu sunt chiar atât de inofensive cum se credea, nici pufăiala „electronică" nu mai este sau nu ar trebui să mai fie permisă oriunde.

„În vaporii expiraţi prin folosirea ţigărilor electronice au fost depistate substanţe nocive. E drept că nu sunt la fel de nocive ca acelea rezultate de la o ţigară obişnuită, dar, chiar şi aşa, nu înghiţim destulă poluare, de ce să mai permitem şi folosirea în public a acestor dispozitive? Publicitatea la aceste produse este înşelătoare, autorităţile ar trebui să se sesizeze", spune medicul Magda Ciobanu.