Joseph Juran, un român care a schimbat lumea ca puţini alţii
0Joseph Juran este, aproape, un nimeni în România. În America şi în Japonia este însă aproape un zeu. În urmă cu 111 ani se năştea. După Al Doilea Război Mondial, s-ar putea exagera, schimba lumea.
Ca mulţi alţii, nici eu n-am ştiut cine este Joseph Juran până recent. Într-o interviu cu Vasile Baltac despre computerele româneşti din comunism, am ajuns cu discuţia la Japonia şi reuşita lor excepţională în tehnologie. Aşa am aflat de Juran, iar apoi am descoperit că s-a născut în ajun de Crăciun în urmă cu peste un secol. A trăit mult, a scris mult şi a schimbat ţări şi mentalităţi.
Ca să înţelegi de ce este importantă Japonia în acest context, ţara aceasta era recunoscută în România anilor '90 drept un reper pentru seriozitate şi calitatea. Dacă voiai electronice bune, acestea erau cele din Japonia. Liniile imense de fabricaţie au reuşit să facă ceva despre care mulţi credeau că e imposibil: să fie piesa finală (un video, de exemplu) mai ieftină decât piesele separate. De ce?
Ei bine, când construieşti 10.000 de unităţi dintr-un produs, şi le vinzi pe toate, per total e mai profitabil pentru tine, şi mai ieftin pentru cumpărător, decât să vinzi produsul pe bucăţi. Juran, prin cercetările sale, s-a dovedit un precursor a ceea ce mulţi cunosc astăzi drept CTC (Controlul Tehnic de Calitate). Îi poţi spune cum vrei, dar Juran nu era geniu. Era un om care a observat că poţi sistematiza viaţa, mai ales cea economică, şi că e mai profitabilă organizarea decât haosul.
Un interviu video cu Joseph Juran.
Alături de celălalt "guru" al controlului calităţii, William Edwards Deming, Juran a reuşit să impună în Japonia distrusă de cel de-Al Doilea Război Mondial ideea, cumva revoluţionară în acele vremuri, a calităţii. Astfel, pe tărâm nipon a susţinut la mijlocul anilor ’50 un program de instruire în domeniul controlului statistic al calităţii. Au fost lecţii pe care japonezii le-au aplicat în fabrici. Cele 14 cărţi pe care le-a publicat marchează tot atâtea repere ale dezvoltării ştiinţei calităţii. Prin acestea, Joseph Juran a vorbit mediului economic şi societăţii despre trecerea de la controlul pasiv al calităţii la managementul calităţii, a subliniat importanţa planificării calităţii şi a fundamentat ideea că implementarea calităţii trebuie să fie efectul unui efort colectiv.
Cartea sa de referinţă este "Quality Control Handbook", apărută în 1951 şi tradusă în aproape 20 de limbi. Este un tratat de referinţă în domeniu şi prin acesta Juran a devenit unul dintre cei mai importanţi consultanti din Statele Unite ale Americii. Mai mult, este şi autorul "Trilogiei Juran" (1986), concept potrivit căruia controlul calităţii postproducţie trebuie precedat de planificarea calităţii şi urmat de măsuri pentru ameliorarea continuă a produselor. "A venit cu ideile sale la momentul potrivit. Multe dintre cărţile de referinţă din acest domeniu sunt fie ale sale, fie imitaţii după ale sale", a declarat pentru New York Times, în 2008, David Juran, nepotul acestuia.
Numele său mai este legat de un concept interesant: 80-20%.
În 1897, economistul italian Vilfredo Pareto a creat o formulă matematică prin care descria inegalitatea distribuţiei economiei în ţara sa: 20% din populaţie deţinea 80% din resursele financiare ale ţării. În 1937, Juran a arătat că acelaşi principiu poate fi aplicat şi în industrie.
El a introdus formula lui Pareto în teoriile sale manageriale şi l-a numit: puţinul esenţial şi mulţimea fără valoare. Acesta arată că 20% din defecte cauzau 80% din probleme. Conform acestuia, dacă un proiect poate fi coordonat astfel încât concentrarea să fie pe acele 20 de procente, poţi avea un efect imens cu un efort minimal.
Juran a pornit revoluţia calităţii din Gura Humorului
Joseph Juran s-a născut la Brăila, pe 24 decembrie 1904, şi a copilărit la Gura Humorului. E mult spus că a emigrat în SUA, ci la vârsta de opt ani a fost luat de părinţii săi în America. Şi-a început activitatea în 1924, dar debutul în câmpul muncii l-a făcut ca muncitor necalificat. A absolvit Universitatea din Minnesota, devenind inginer electronist, iar când s-a angajat oficial a făcut în cadrul departamentului de control al companiei Western Electric, o divizie de producţie a companiei AT&T (actualmente cel mai mare operator telecom din SUA).
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a lucrat la programul Lend-Lease prin care SUA furnizau echipamente Marii Britanii şi aliaţilor sovietici. Prima vizită în Japonia a realizat-o în 1954, la invitaţia Uniunii Inginerilor şi Cercetătorilor din Japonia. Toyota este una dintre cele mai mari companii care a aplicat ceea ce Juran a predicat. Şi a avut succes! În 1979, la vârsta de 75 de ani, Juran fonda Juran Institute, un proiect pornit din ideea că astfel poate îmbunătăţi calitatea unei societăţii. "El mi-a spus: «Orice ai face, ai grijă ca acesta să îmbunătăţească societatea. Nu o face de dragul profitului»", îşi amintea pentru NY Times doctorul Joseph DeFeo, preşedinte şi director al Juran Global.
În 1992, când România îşi alegea primul preşedinte prin alegeri libere, Academia Română l-a ales pe Juran printre membrii săi de onoare. "Sunt, desigur, recunoscător pentru onorurile pe care le-am primit din partea instituţiilor românesti. Sunt, de asemenea, conştient că naţiunea a îndurat mulţi ani dificili şi că drumul înainte este lung şi dificil. Dar mai ştiu că, după zeci de ani de experienţă, atingerea conduitei calităţii este un element vital pentru atingerea unei economii prospere", a spus Juran la acel moment.
Cu 20 de ani mai devreme, în 1972, Juran a revenit şi la locurile din care plecase. Scopul era o vizită la fabrica "Tractorul", din Braşov. "Aici am trăit timp de cinci ani, înainte de a emigra în America, la vârstă de 8 ani. La Gura Humorului, casa în care am locuit nu mai există. Vârsta înaintată, vitregiile războiului şi nestatornicia oamenilor au făcut să nu-i mai găsesc pe aceştia la locurile de naştere. Nu au dispărut însă veşnicii Carpaţi pe care-i urcam când eram copil şi nici apa Moldovei cu peştii săi minunaţi", vorbea el despre ceea ce nu mai găsise, dar şi ceea ce lăsase în urmă.
La 111 ani de la naşterea lui Joseph Juran şi la peste jumătate de secol de când Japonia a devenit o forţă economică însemnată, se poate vedea, destul de limpede, că deşi Germania este cea mai bună referinţă şi cel mai înalt ideal pentru România, seriozitatea şi atenţia într-un domeniu sunt două aspecte care definesc succesul şi profitul.