INFOGRAFIE Ipocrizia Apple - „Artiştii geniali fură, dar nu de la noi“
0Procesele în privinţa patentelor de invenţie au acaparat lumea tehnologiei în ultimul an, principalii actori fiind Apple, Samsung, Motorola şi uneori Nokia. Dar ce s-ar fi întâmplat dacă Apple ar fi fost strivită de IBM în trecut?
Ideea acestui material a venit în ziua în care ne-am uitat pe TED la o prezentare a lui Kirby Ferguson. El este un scriitor şi un regizor. A realizat filmul „Everything is a Remix“ (Totul este un remix). De asemenea, el şi-a prezentat ideile în cadrul unei conferinţe TED.
Întrebarea lui este una la limita filosofiei cu business-ul: remixul este o formă de creativitate sau o copie? El doreşte protecţia celor care remixează cu intenţii bune, care pun la comun bucăţi de cultură deja existentă pentru a scoate pe piaţă ceva proaspăt şi relevant.
El dă exemplul lui Henry Ford, cel care este considerat inventatorul primei maşini care s-a vândut la scară comercială, Ford T. „Nu am inventat nimic nou. Pur şi simplu am asamblat descoperirile altora, secole de muncă. Progresul se întâmplă atunci când toţi factorii necesari apar“, spunea Henry Ford.
„Apple vine în 2007 cu iPhone. Un produs revoluţionar, dar care a apărut doar pentru că tehnologia a evoluat atât de mult încât le-a permis să scoată telefon. Tehnologia lor de bază, multi-touch a fost prezentată chiar aici la TED în 2006 şi nu era considerată nouă“, a povestit Ferguson.
Ce a inventat Apple de fapt? Ce e un patent?
Patentul de invenţie nu este un lucru nou. Nu Apple a inventat războiul patentelor, iar în decursul istoriei unele state au considerat aceasta practică un adversar al liberului schimb. Pe acest principiu, în 1869, Olanda a interzis patentele, dar le-a reintrodus în 1912.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Comerţului, patentul ar trebui să fie aplicabil în toate statele membre ale OMC, iar protecţia va fi pe minimum 20 de ani. În Statele Unite ale Americii, legea patentelor a fost adoptată în 1790.
Ce e un patent de invenţie? Ce face el? Practic, nu e un act prin care ai dreptul să foloseşti o invenţie, ci ai dreptul să excluzi pe ceilalţi de la folosirea acelei tehnologii, limitând acest lucru din punct de vedere comercial, prin vânzarea brevetului sau mai degrabă subcontractarea lui.
Legile patentelor sunt diferite în fiecare stat, dar toate se bazează pe aceleaşi principii stabilite pe baza Convenţiei de la Paris pentru Protecţia proprietăţii industriale, semnată în 1883.
Cel mai important lucru stabilit de aceasta este faptul că cel care depune patentul într-un stat are drept de prioritate. Adică orice altă cerere, depusă în altă ţară, va fi prioritară dacă patentul este acordat deja în altă parte. Practic, dacă Apple inventează ceva şi obţine patentul în Statele Unite ale Americii, iar mâine Samsung inventează acelaşi lucru în Coreea de Sud, Apple are dreptul la brevet dacă l-a obţinut înaintea Samsung în Statele Unite ale Americii.
Trolii patentelor
Există momente când procesul pentru brevet este cauzat de ceea ce se numeşte „patent trolls“, adică acele firme care achiziţionează patente sau dau în judecată firme în mod repetat. Prima oară, termenul a fost folosit în 1993 şi a fost popularizat în 2001, în cadrul unui proces dintre Intel şi TechSearch, o companie care a dat în judecată gigantul IT.
Alexander Poltorak de la revista „IP Frontline“ a descris elementele care fac dintr-o firmă un patent troll.
- O firmă achiziţionează un patent, de obicei de la o firmă în faliment, iar apoi dă în judecată o altă firmă pentru că aceasta i-ar fi încălcat brevetele.
- Dă în judecată o firmă fără a avea intenţia de a construi vreun produs bazat pe acel patent.
- Deschide procese deşi nu fabrică sau nu cercetează nimic.
- Se concentrează pe procesele de brevet şi numai pe acestea.
- Acuză alte firme sau o întreagă industrie că i-ar fi copiat invenţiile, deşi nu este cazul.
Cel mai mare jaf din istorie a fost al lui Steve Jobs?
E cazul să ne întoarcem la Apple şi, evident, la Steve Jobs. Cartea scrisă de Walter Isacsson despre viaţa fondatorului Apple ne permite nişte concluzii sau nişte întrebări.
De exemplu, toată tehnologia din spatele Macintosh-ului, interfaţa grafică, mouse-ul nu a fost inventată de către Apple, ci a fost aplicată mai bine. Ne vom adânci în cartea biografică a lui Jobs pentru a afla mai multe detalii despre cum Apple s-a inspirat de la XEROX.
Interfaţa grafică se numea „GUI“ Graphic User Interface şi a fost facilitată de conceptul de bitmap de la Xerox. În acest sistem, absolut toţi pixelii de pe monitor sunt controlaţi de biţii existenţi în memoria conputerului. Practic, pentru a reda ceva pe monitor, computerul trebuie să-i dicteze fiecărui pixel să fie deschis sau închis.
Jeff Raskin a fost cel care l-a convins pe Jobs că sistemele de la Xerox Parc sunt cele mai bune pentru viitorul computerelor. Jobs nu a stat cu mâinile în sân şi a conceput un plan „diabolic“ de bun.
Deoarece Xerox voia să investească în Apple, Jobs le-a spus următorul lucru, după cum povesteşte Walter Isacsson: „Vă las să investiţi un milion de dolari în Apple, dacă îmi deschideţi porţile la PARC“. XEROX a fost de acord şi a primit 100.000 de acţiuni. Într-adevăr, un an mai târziu Xerox câştigaseră 16,6 milioane de dolari.
Momentul remixului s-a produs în decembrie 1979. Ştiţi care a fost reacţia lui Jobs? „Staţi pe o mină de aur! Nu-mi vine să cred că Xerox nu profită de pe urma acestui lucru“, a exclamat tânărul Steve. „De asta avem nevoie! Trebuie să o facem!“, a spus Jobs pe drumul spre casă.
Walter Isacsson menţionează că incursiunea armadei Apple la Xerox este privită uneori ca cel mai mare jaf din istoria industreiei. Dar, după cum spune şi autorul cărţii, care a petrecut mult timp studiindu-l pe Jobs, am face o nedreptate.
„Jobs şi inginerii săi au îmbunătăţit semnificativ ideile legate de interfaţa grafică pe care le-au văzut la Xerox PARC, iar apoi au reuşit să le implementeze aşa cum Xerox nu ar fi făcut-o niciodată. De exemplu, mouse-ul de la Xerox vea trei butoane, era complicat, costa 300 de dolari bucata şi nu se deplasa cu uşurinţă.
După cum se întreba şi Kirby Ferguson... ce s-a fi întâmplat dacă Xerox nu ar fi fost de acord cu această tactică a lui Jobs? Sau dacă l-ar fi acuzat că a furat ideile lor? Un tânăr ca Steve ar fi rezistant în faţa giganţilor?
Pentru ce se judecă Apple cu Samsung?
Ce a inventat de fapt Apple? De ce s-a judecat atât de mult cu Samsung? Să ne amintim puţin procesul în urma căruia Samsung a trebuit să plătească un miliard de dolari.
Şase patente au fost luate în calcul de către judecători:
- posibilitatea de a lărgi imaginile apăsând de două ori pe ecran
- efectul de bounce-back, atunci când derulezi prea mult o pagină şi aceasta începe să sară din margini
- Pinch to zoom - pişcarea ecranului cu două degete pentru a face zoom
- Designul ornamental (alb) - forma rectangulară şi modul cum arată iPhone-ul
- Designul ornamental (negru) - Apple a patentat şi modelul negru
- Iconiţe rotunjite la colţuri pe ecranul principal
Putem spune că Samsung ar fi copiat Apple? Sau că Apple ar putea să patenteze de fapt colţurile rotunjite ale unui telefon? Revenim la ceea ce spune Kirby Ferguson. Poţi patenta o idee de acest fel? Un design de acest fel?
Ferguson spune că această idee, cum că totul este un remix sună bine, până când eşti tu cel remixat. În 1996, Steve Jobs l-a citat pe Pablo Picasso. Influenţa americanului a devenit atât de mare încât lumea l-a creditat de multe ori cu această afirmaţie: Artiştii buni copiază, artiştii mari fură. „Am fost lipsiţi de ruşine atunci când a trebuit să furăm o idee genială“.
14 ani mai târziu, când Apple a devenit o forţă mondială, Steve Jobs era necruţător atunci când venea vorba de a distruge adversarii care l-ar fi copiat.
„Voi distruge Android pentru că este un produs furat. Sunt dispus să declar război termonuclear pentru lucrul acesta“, spunea Steve Jobs.
Câte procese de patente există?
Prea multe. Lumea tehnologiei este împărţită în războaie. Amazon împotriva Barnes&Noble, Motorola împotriva Apple, AOL VS Microsoft, RIM vs Kodak, RIM vs Motorola, Nokia vs Apple. Unele dintre acestea au trecut, iar unele încă mai mocnesc.
Războiul termonuclear e în floare, cu sau fără Jobs.
Este totul un remix?
by visually.Learn about data visualization software.