Anul libertăţii călcate în picioare: cele trei trenduri ale internetului atacat

Libertatea internetului s-a deteriorat în ultimul an. Din ce în ce mai multe măsuri au fost luate pentru blocarea unor pagini, eliminarea conţinutului sau chiar arestarea dizidenţilor. Internetul nu mai e liber. E realitate. Raportul "Freedom on the Net" vorbeşte despre principalele tendinţe care se vor vedea în perioada următoare.

Deşi multe tipuri de control pe internet au fost instituţionalizate în ultimii ani, există trei trenduri care au crescut eforturile de cenzură asupra oamenilor. Printre acestea sunt: supravegherea conversaţiilor, noi legi şi arestarea utilizatorilor. Cu toate acestea, activismul a devenit mai eficient şi a combătut aceste probleme.

Freedom House publică trendurile majore de pe internet.

Supravegherea creşte pe fondul dezvoltării tehnologice

Din iunie 2013, Edward Snowden a publicat mai multe documente care arătau că NSA stochează comunicaţiile personale ale americanilor, dar şi metadate, cum ar fi adrese de email şi numere de telefon. Totul pentru lupta împotriva terorismului. Detaliile expuse au luat în calcul şi PRISM, un program prin care americanii monitorizau conversaţiile străinilor, prin ajutorul unor companii din IT. Deşi nu există dovezi că NSA a abuzat de puterea sa, agenţiile guvernamentale au fost condamnate pentru practicile lor.

Chiar dacă supravegherea făcută de americani e cea mai sexy pentru presă, studiul Freedom House arată că majoritatea ţărilor au făcut avansuri serioase pentru îmbunătăţirea supravegherii online. 35 din cele 60 de ţări examinate au tehnologie mai sofisticată, au crescut aria de acoperire a supravegherii şi monitorizează mai multe persoane. Există bănuieli că şi celelalte 25 de guverne au făcut acelaşi lucru, dar şi-au acoperit urmele.

Deşi în ţările democratice motivul este eliminarea riscului de terorism, în regimurile autoritare adversarii politici sunt hăituiţi pe internet, iar conversaţiile lor sunt accesate. În Bahrein, Etiopia şi Azerbaidjan, activiştii au arătat că email-urile lor, SMS-urile şi alte conversaţii au fost prezentate în timpul proceselor.

Rusia este un incubator de tehnologie de supraveghere. După Primăvara Arabă, ruşii şi-au îmbunătăţit tehnologiile, iar din decembrie 2012, Curtea Supremă a decis că autorităţile au voie să intre în telefonul cuiva, fără motiv. Un activist a fost judecat atunci, iar Curtea Supremă a decis că ruşii aveau voie să facă acest lucru pentru că bărbatul a participat la proteste antiguvernamentale. Belarus, Uzbekistan, Kirghistan, Kazahstan şi Ucraina sunt printre ţările care au introdus sisteme de supraveghere folosite şi de autorităţile ruse.

Trendul prinde şi în Africa. Ţările de acolo nu aveau capacitatea de a face aşa ceva până acum, dar în Freedom on the Net 2013 se arată că toate cele zece ţări analizate şi-au intensificat eforturile de supraveghere online.

Îngrijorător cu adevărat, se arată în raport, este faptul că activiştii sunt atacaţi cu viruşi informatici, pentru a colecta date. Aceste lucruri s-au întâmplat în Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Malaezia şi alte zeci de ţări. Viruşii erau trimişi printr-un ataşament care arăta normal, dar odată descărcaţi în calculator supravegheau fiecare mişcare. Chiar ţări democratice ca SUA şi Germania au folosit viruşi.

Noi legi care afectează libertatea digitală

De când a lansat Freedom on the Net 2009, Freedom House a văzut o proliferare a activităţii legislative pentru limitarea libertăţilor online. Trendul s-a accentuat în ultimul an. Din mai 2012, 24 de ţări au introdus legi controversate care restricţionează discursul online, încalcă intimitatea utilizatorilor şi pedepsesc oamenii pentru conţinutul postat.

În noiembrie 2012 guvernul din Emiratele Arabe Unite a emis o lege împotriva fraudelor online, a spălării de bani şi a hacking-ului. Cu toate acestea, conţine menţiuni împotriva celor care critică statul, conducătorii, simbolurile, insultă Islamul şi alte religii. Cei care scriu pe reţelele sociale că vor să se schimbe regimul de guvernământ, riscă o pedeapsă pe viaţă.

În septembrie 2012, Etiopia a introdus Telecom Fraud Offenses Law, care doreşte să combată infracţiunile cibernetice, dar interzice serviciile VoIP. Toţi cei care au smartphone-uri sau echipament IT trebuie să aibă permisul pentru acestea la ei tot timpul. Activiştii opoziţiei sunt judecaţi pe baza legilor antiteroriste.

În iulie 2012, parlamentul rus a introdus o lege care le dă dreptul oficialilor să închidă orice site dacă este considerat periculos pentru minori. Legea a fost folosită pentru a bloca bloguri ale opoziţiei. De asemenea, în Kirghistan, serviciile de hosting sunt obligate să închidă un domeniu dacă statul a decis că este extremist.

Asaltul asupra internetului afectează şi media. În Iordania, toate publicaţiile de pe internet trebuie să se supună legislaţiei, să se înregistreze la guvern, iar investiţiile străine sunt interzise. Se pot da amenzi sau blocarea site-ului.

Se naşte activismul online adevărat

Deşi au fost încercări, perioada ultimului an reprezintă maturizarea activismului online. Grupurile online diseminează mai bine informaţia, iar reprezentanţii industriei promovează discuţiile libere.

În 11 ţări legile negative au fost relaxate datorită efortului civic şi presiunii activiştilor, avocaţilor şi al sectorului de business.

În Filipine, după ce a fost introdusă legea CyberCrime Prevention, au început proteste online şi campanii de conştientizare timp de câteva luni. Oamenii şi-au transformat profilul de Facebook într-unul negru, 15 petiţii au fost depuse, iar Curtea Supremă a abrogat legea.

În Kirghistan, guvernul a propus o lege pentru cenzura pe internet, iar activiştii au protestat. Parlamentul a amânat dezbaterea până la anunţarea unei noi versiuni.

În Mexic, ca urmare a unei campanii făcute de 17 organizaţii neguvernamentale, Constituţia a fost modificată, iar la Articolul 6 scrie că accesul la internet liber este garantat. Nu există legislaţie secundară, dar amendamentul constituţional este o victorie mare.

În Maroc, activismul online a contribuit la o dezbatere publică despre Articolul 475 din codul penal, care le permitea violatorilor să scape de pedeapsă dacă se căsătoreau cu victimele lor. În ianuarie 2013, autorităţile au început să dezbată modificarea articolului.