Analiză: „Octombrie Roşu” şi viitorul războiului cibernetic
0Eugene Kaspersky, cofondatorul companiei de programe de securitate Kaspersky Lab şi şeful departamentului de cercetare F-Secure, Mikko Hypponen, au analizat viitorul războiului cibernetic şi implicaţiile operaţiunii „Octombrie Roşu”, la conferinţa Digital Life Design (DLD), desfăşurată în Germania în perioada 20-22 ianuarie.
Cei doi au analizat consecinţele faptului că atacurile informaţionale devin din ce în ce mai frecvente. Kaspersky şi-a recunoscut defectul profesional, după anii de lucru în domeniul securităţii online. Deşi s-a declarat paranoic în domeniu, Kaspersky a estimat evoluţia viruşilor din anii ’90, care puteau fi comparaţi cu o bicicletă, până la apariţia „bolizilor” din prezent.
Cei mai sofisticaţi viruşi
Stuxnet şi alţi viruşi activi în prezent, sunt, în opinia lui Eugene Kaspersky, veritabile rachete, în această analogie, scrie techcrunch.com. „Red October”, malware-ul extrem de sofisticat descoperit recent, care atacă ţinte foarte bine stabilite, este staţia spaţială în materie de atacuri informatice, a estimat Kaspersky, după gradul de evoluţie tehnologică.
Pe de altă parte, „hackerul fericit” al anilor ’80-’90 nu mai există demult, a spus şi Mikko Hypponen, reprezentantul F-Secure. Avem, în schimb, de-a face cu infractori care îşi monetizează programele dăunătoare, sau cu reţele de activişti care aleg acest mod de protest, precum şi guverne care îşi atacă propriii cetăţeni sau spionează alte guverne, într-un război cibernetic de proporţii.
Originea operaţiunii „Octombrie Roşu”
Ambii specialişti în domeniul securităţii informatice presupun că atacul a fost unul finaţat de stat, având în vedere mai ales faptul că a implicat spionajul prin metode tradiţionale pentru a ţinti anumite ambasade, agenţii ale Uniunii Europene şi centre de cercetare nucleară şi spaţială din toată lumea.
Originea atacului rămâne însă un mister, în special din cauza numărului mare de site-uri atacate – dintr-o multitudine de ţări. Din acest motiv, Rusia nu poate fi unul dintre suspecţii din spatele atacurilor, a estimat Kaspersky. Un alt argument este şi faptul că „Octombrie Roşu” a avut pe lista site-urilor atacate şi unele din Rusia.
Atacurile ar putea veni din Israel sau din partea unui grup de „hacktivişti”, a speculat Kaspersky. Un alt scenariu posibil este şi că serviciile secrete ale ţărilor-victimă au fost clientela aceluiaşi grup de hackeri.
Diferenţa dintre spionajul şi războiul cibernetic
Spionajul nu reprezintă, în opinia lui Mikko Hypponen, război declarat. „Războiul reprezintă altceva, când începi să foloseşti malware, viruşi pentru a ne ataca infrastrusctura critică”. Ceea ce vedem în prezent constituie primele etape ale cursei pentru înarmarea cibernetică, a estimat acesta.
Oamenii de ştiinţă implicaţi în crearea Stuxnet şi-au pierdut inocenţa când au început lucrul la virusul care ţinteşte programul nuclear al Iranului, în opinia lui Hypponen. Aceasta pentru că virusul poate fi considerat vinovat de moartea unor oameni, deşi acest lucru nu este precis determinat. „Oamenii care l-au lansat terbuie să fi înţeles asta şi au făcut-o oricum. Omenirea a întrecut orice limită când a început să facem acest lucru”, a spus el.
Viitorul războiului cibernetic
Odată deschisă cutia Pandorei, acest lucru se va repeta, a întărit şi Kaspersky. Întrebarea este dacă oamenii sunt dispuşi să renunţe la anumite tehnologii, de alftel foarte confortabile, doar pentru că au devenit prea periculoase.
Cum ar fi ca ameninţările la adresa sistemelor cibernetice să ne ducă la stocarea datelor oficiale pe hârtie, din nou? Deşi întoarcerea în timpul evoluţiei tehnologice este puţin probabilă, situaţia atacurilor informatice se înrăutăţeşte tot mai mult, a estimat Kaspersky.
Viitorul război major dintre ţările în curs de dezvoltare va include, cu siguranţă, unele forme de război cibernetic. Acesta poate ţinti sistemele de electricitate sau pe cele de apărare, înainte de lansarea unui atac convenţional. „Nu va fi un război cibernetic «curat»”, a spus Hypponen. Mai mult: acest lucru s-a întâmplat deja. Virusul Blaster este vinovat de pana de curent de pe coasta de Est a SUA din 2003, conform exemplului oferit de Kaspersky.
Acesta estimează că, totuşi, acesta este un răboi căruia omenirea îi va supravieţui.
„Încă nu înţelegem faptul că trăim într-o lume complet diferită. Suntem ca Alice în Ţara Minunilor şi nu ştim cum să ne comportăm pe acest tărâm diferit” Eugene Kaspersky