Adevărul Live: ce drepturi şi obligaţii ai atunci când publici ceva pe reţelele sociale
0La Adevărul Live a fost invitat Paul Cosmovici, avocat şi fondator al firmei de avocatură Cosmovici Intellectual Property. El a vorbit despre Internet, reţele sociale şi cum ne administrăm conţinutul în acest mediu.
Regulamentele folosite de platforme precum Facebook, YouTube sau Instagram stipulează limitele în care pozele sau videourile pe care le publici îţi aparţin, dar şi în ce moment conţinutul respectiv încalcă aceste limite. Este important de ştiut că în momentul în care ţi-ai făcut un cont pe oricare din aceste platforme ai acceptat implicit regulile şi ar fi bine să nu le încalci. Altfel, s-ar putea să te trezeşti că poţi plăti inclusiv daune pentru ceea ce publici.
Subiectele de interes pentru astăzi, dar şi pentru vremurile în care trăim, sunt: cine decide asupra conţinutului de pe reţelele sociale şi cât de multă voie ai să încarci diverse forme de conţinut pe acestea.
Din ce în ce mai mulţi oameni încarcă pe reţelele sociale diverse poze care încalcă dreptul la viaţă privată a celor cu care apar în poză, de multe ori “omiţând” să le ceară acordul pentru postarea respectivă. Avocatul Paul Cosmovici a explicat că în situaţia în care publicăm o poză cu alte persoane despre care nu ştim sigur că sunt de acord că nu au o problemă cu poza respectivă, cel mai bine este să avem un acord scris. Este important de ştiut că un acord verbal nu are nicio valoare.
De multe ori oamenii acceptă să fie pozaţi, îşi dau acordul să publici poza, însă dacă pe parcurs se răzgândesc sau nu le convine contextul în care ai încărcat poza, forma scrisă te poate scăpa de probleme destul de urâte. Apropo, falsificarea unei semnături ţine deja de domeniul penal şi nu este recomandată, decât dacă vrei să treci de la o problemă la o problemă foarte gravă.
Drepturile pe care le ai şi le încalci prin reţelele sociale
“Atunci când încarci pe Facebook, Instagram, YouTube, etc. un film sau o poză este important să urmăreşti două lucruri: de cine sunt făcute şi cine apare în ele. Tu ai drepturi dacă ai făcut poza, este a ta, însă unei alte persoane fizice trebuie să îi ceri acordul. Acest lucru este valabil dacă persoana respectivă este uşor identificabilă”, a explicat Paul Cosmovici.
Aşadar, dacă pozezi, de exemplu, un cântăreţ la un concert în parc el nu va avea cum să se simtă lezat pentru că s-a expus în mod conştient în timp ce îşi desfăşura activitatea pentru care este cunoscut. Dacă îl pozezi însă cu iubita pe lui pe bancă, atunci s-ar putea să ai o problemă. Contextul şi modul în care este făcută fotografia sunt foarte importante. În avantajul tău însă dacă îţi găseşti poza folosită în scop comercial, deşi politica contului îţi cere să accepţi doar titlul de promovare, le poţi cere bani.
Când vine vorba de fotografia de tip paparazzi există două tipuri de câştig. “Poţi câştiga în instanţă sau prin publicaţiile în care apar pozele. Nu duci lupta cu paparazzi-ul respectiv, ci cu entitatea care i le-a cerut. Dacă sunt deschişi discuţiei, poţi obţine dreptul la replică sub forma pe care o vrei tu. Există şi varianta să nu accepte şi atunci intervine acţiunea în instanţă, dar cazurile din România nu s-au soluţionat mai devreme de trei ani, aşa că mai puţin de un an nu este o variantă realistă la momentul actual”, a spus Cosmovici.
A mai adăugat şi faptul că în Statele Unite ale Americii există reguli restrictive pentru tabloide şi nu numai. Dacă un poliţist prinde un om cu o geantă plină cu cocaină, dar nu respectă procedurile de rigoare, omul respectiv poate să plece liniştit acasă. Pentru jurnaliştii care publică ştiri tendenţioase, afectând dreptul la viată privată, se aplică conceptul de drept englezesc, adică pedepsirea cu rol de educare socială prin plata unor daune sociale foarte mari.
Cosmovici a mai spus şi că Internetul va începe să fie din ce în ce mai reglementat, chiar dacă inerţia socială întârzie procesul. Lucrurile vor lua amploare când se va întâmpla ceva drastic, care să revolte utilizatorii. Totuşi, trebuie să ţii cont că cei care legiferează sunt mai în vârstă decât cei care folosesc constant Internetul. Regulile se vor potrivi mai greu pe diversele activităţi desfăşurate online sau vor fi în urmă.