VIDEO Sonda spaţială Juno s-a plasat cu succes pe orbita planetei Jupiter, la finalul unei călătorii de cinci ani

Sonda spaţială Juno a reuşit marţi dimineaţă să se fixeze pe orbita planetei Jupiter, după o călătorie de cinci ani, a anunţat NASA, care a estimat costul misiunii la 1,13 miliarde de dolari, relatează AFP.

Naveta Juno, în care s-a investitit 1,1 miliarde de dolari, a decolat în 2011 de la centrul spaţial Kennedy, din Florida. Juno a parcurs aproape trei miliarde de kilometri în sistemul solar, înconjurând Soarele, înainte de a trece pe lângă Pământ, în 2013, pentru a beneficia de acceleraţia gravitaţională a planetei noastre, cu scopul de a-şi creşte viteza de deplasare.

Sonda a părăsit orbita terestră în octombrie 2013. De atunci, traiectoria ei a fost influenţată în principal de gravitaţia solară, până pe 28 mai, şi de cea a plantei gazoase Jupiter după aceea.

Juno va efectua 37 de rotaţii în jurul acestei planete, într-o perioadă de 20 de luni, înainte de a ”plonja” spre suprafaţa lui Jupiter, unde se va dezintegra.

Juno va utiliza cele opt instrumente pe care le are la bordul său, în timpul celor 37 de rotaţii, cu scopul de a afla mai multe informaţii despre formarea lui Jupiter, structura sa, atmosfera şi magnetosfera acestei planete. 

Sonda americană va încerca, de asemenea, să răspundă unei întrebări care îi intrigă pe astronomi: în centrul acestei gazoase uriaşe există oare un nucleu planetar solid? 

Sonda Juno, cu o masă totală de 3.625 de kilograme, va fi în principal alimentată cu energie de panourile sale solare, spre deosebire de alte vehicule spaţiale lansate spre planete îndepărtate din Sistemul Solar, care au fost echipate cu generatoare termice cu radioizotopi. 

Pentru a asigura necesarul energetic al instrumentelor sale ştiinţifice, telecomunicaţiile şi menţinerea în funcţiune a sondei, în mediul rece din jurul lui Jupiter, sonda Juno dispune de panouri cu celule solare care totalizează o suprafaţă de 45 de metri pătraţi. Ele sunt repartizate pe 3 aripi cu o lungime de 8,86 metri, formate fiecare dintr-un panou mai mic şi 3 panouri mai mari, conectate între ele. 

Interesul savanţilor faţă de planeta Jupiter este uriaş. ”Jupiter este «Piatra din Rosetta» a Sistemului Solar”, a declarat Scott Bolton, astronom şi membru al misiunii Juno. ”Ea este de departe cea mai veche planetă, conţine mai multă materie decât toate celelalte planete, asteroizi şi comete la un loc şi poartă în interiorul ei întreaga istorie a Sistemului Solar, nu doar a noastră”, a adăugat savantul american.

Cu patru sateliţi naturali de mari dimensiuni şi numeroşi alţi sateliţi mai mici, Jupiter are propriul ei sistem solar în miniatură. Compoziţia ei seamănă cu cea a unei stele şi, dacă ar fi fost de aproximativ 80 de ori mai mare, această planetă ar fi putut să declanşeze procesul de fuziune atomică, un proces ce permite stelelor să strălucească.