Premiul Nobel pentru Fizică, împărţit în două: câştigătorii au realizat descoperiri extraordinare despre găurile negre

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat astăzi, puţin după ora 13:00 (ora României), lui Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez, pentru descoperiri legate de găurile negre.

Festivitatea de acordare a Premiului Nobel pentru Fizică s-a mutat în online anul acesta, la fel ca majoritatea evenimentelor de gală importante. Acordat de Academia Regală de Ştiinţe a Suediei, situată în Stockholm, Premiul Nobel pentru Fizică este dedicat persoanelor care au adus contribuţii extraordinare în acest domeniu.

Goran K. Hansson, secretarul general al Academiei, a fost cel care a anunţat câştigătorul premiului: „Premiul din acest an este despre cele mai întunecate secrete ale universului” a spus acesta, numindu-i apoi pe câştigători: Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez.

Premiul Nobel pentru Fizică din acest an este astfel împărţit în două - o jumătate merge la Roger Penrose, pentru descoperirea sa care spune că formarea unei găuri negre este consistentă cu teoria relativităţii, elaborată de Albert Einstein şi cealaltă jumătate merge la Reinhard Genzel şi Andrea Ghez, care au descoperit o gaură neagră supermasivă în centrul galaxiei noastre.

Andrea Ghez devine astfel a patra femeie care câştigă Premiul Nobel pentru Fizică, după Marie Curie, Maria Goeppert-Mayer şi Donna Strickland.

Cine este Roger Penrose

Roger Penrose are 89 de ani şi este un matematician şi fizician britanic, profesor emerit de matematică la Universitatea Oxford. Este membru al Societăţii Regale şi a primit Ordinul de Merit al Regatului Unit, iar contribuţiile sale în domeniul fizicii matematice, relativităţii generale şi comsologiei i-au atras un renume mondial în comunitatea ştiinţifică. 

Penrose a contrbuit fundamental la elucidarea proprietăţilor găurilor negre, care rezultă în urma colapsului materiei din stele mari sub limita razei gravitaţionale Schwarzschild (orizontului de evenimente). Penrose a demonstrat teorema, conform căreia sub orizontul evenimentelor în cadrul Relativităţii generale clasice, se formează o singularitate în care densitatea materiei atinge valori infinite. Penrose a sugerat, că astfel de singularităţi nu pot să fie "goale": ele trebuie să fie ascunse de observatorul extern printr-un orizont de evenimente. Aceasta constituie aşa numită ipoteză a cenzurii cosmice a lui Penrose. 

Descoperirea lui Penrose este în continuare văzută ca fiind cea mai importantă contribuţie la teoria generală a relativităţii de la Einstein încoace.

Reinhard Genzel şi Andrea Ghez şi-au dedicat ani pentru descoperirea găurii negre din centrul galaxiei noastre

Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au condus fiecare un grup de astronomi care, de la începutul anilor 1990, au fost concentraţi pe o singură regiune din galaxia noastră, aflată chiar în centrul acesteia, numită Saggitarius A*. Măsurătorile ambelor grupuri au fost similare, descoperind un obiect invizibil extrem de masiv, care „trage” stelele din jurul său, făcându-le să orbiteze la viteze uriaşe. 

Folosind cele mai mari telescoape din lume, Genzel şi Ghez au dezvoltat metode de a vedea prin norii imenşi de praf interstelar până în centrul Căii Lactee. Aceştia s-au dedicat unei cercetări îndelungate, construind noi instrumente şi dezvoltând noi tehnici care să compenseze distorsiunile cauzate de atmosfera Pământului, iar munca lor a oferit cele mai convingătoare dovezi ale existenţei unei găuri negre supermasive, aflată în centrul Căii Lactee.

„Descoperirile Laureaţilor din acest an au reprezentat un avans uriaş în studiul găurilor negre. Aceste obiecte exotice au însă în continuare foarte multe necunoscute şi reprezintă un obiect de studiu pentru viitoare cercetări. Nu ne referim numai la întrebări legate de structura lor interioară, ci şi la felul în care putem testa teoria noastra a gravitaţiei în condiţiile extreme ale apropierii de o gaură neagră” a spus David Haviland, lider al Comitetului Nobel pentru Fizică.

Premiul Nobel pentru Fizică are o istorie lungă, fiind acordat de 113 ori, către 213 laureaţi diferiţi. Cel mai tânăr câştigător a avut numai 25 de ani, la polul opus situându-se un câştigător de 96 de ani. Primul astfel de Premiu Nobel i-a revenit lui Wilhelm Röntgen, cel care a descoperit radiaţia X.

Mâine, 7 octombrie, se va anunţa câştigătorul Premiului Nobel pentru Chimie, în timp ce ziua de joi este rezervată anunţului Premiului Nobel pentru Literatură, iar vineri, a celui pentru Pace. Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice este cel care închide seria, pe 12 octombrie.