Enigma Mecanismului de la Antikythera, considerat primul calculator din lume, rezolvată? Cel puţin aşa susţin cercetătorii University College London

O echipă de cercetători de la University College London crede că a reuşit să îşi dea seama cum funcţionează celebrul dispozitiv Antikythera, considerat primul calculator astronomic. Anunţul a fost făcut vineri, în revista Scientific Reports.

De peste un secol, de când a fost descoperit, dispozitivul Antikythera i-a uimit pe oamenii de ştiinţă. Datând de acum peste 2000 de ani, dispozitivul afişa mişcarea universului, trasând deplasarea celor cinci planete cunoscute la acea vreme, fazele lunii şi eclipsele solare şi lunare, scrie Digi24. Felul în care dispozitivul reuşea să realizeze afişajul a fost o enigmă însă pentru oamenii de ştiinţă. 

Cercetătorii de la University College London cred că au rezolvat o parte a misterului. Au început să reconstruiască dispozitiviul pentru a testa dacă teoria lor este validă. „Credem că reconstrucţia noastră se potriveşte cu toate dovezile pe care oamenii de ştiinţă le-au adunat din rămăşiţele existente până în prezent", a declarat Adam Wojcik, specialist în ştiinţa materialelor la UCL, citat de aceeaşi publicaţie. 

Considerat primul calculator din lume 

Antikythera a fost descoperit la începutul secolului 20, în 1901, de către scufundători aflaţi în căutare de bureţi. Aceştia au adus la suprafaţă mai multe obiecte de pe epava unei corăbii comerciale care s-a scufundat în largul insulei greceşti Antikythera. Avea să se descopere că mai multe bucăţi de alamă corodată erau fragmentele ale unei adevărate capodopere a ingineriei mecanice antice. 

Dispozitivul a fost găsit într-o cutie de lemn şi era acoperit cu inscripţii, un soi de manual de utilizare încorporat. Coninea peste 30 de roţi dinţate din bronz care erau conectate la cadrane şi indicatoare. Întoarcerea unui mâner declanşa mişcarea cerului, după cum spuneau, la acea vreme, grecii.

Cercetătorilor le-a fost dificil să realizeze cum funcţiona dispozitivul din cauză că au rămas 82 de fragmente care trebuiau puse cap la cap asemenea unui puzzle 3D.

De ce sunt traiectoriile plantelelor mai dificil de reprodus 

Cercetătorii de la University College London au descris în revista Scientific Reports cum au reuşit să facă mecanismul să funcţioneze parţial. S-au bazat pe datele lui Michael Wright, fost curator de inginerie mecanică la Muzeul Ştiinţei din Londra, dar şi pe o metodă matematică descrisă de filosoful antic grec Parmenide. Astfel, toate rotiţele dinţate ale mecanismului se încadrează acum într-un spaţiu cu o adâncime de numai 25 de milimetri.

Mecanismul ar fi putut afişa mişcarea unor astre cereşti precum Soarele, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn. O nouă dificultate în refacerea mecanismului este şi faptul că, în lumea antică, Soarele şi restul planetelor se învârteau în jurul Pământului, deci traiectoriile lor sunt mai dificil de reprodus cu roţi dinţate. 

Cercetătorii nu pot să îşi dea însă seama care era scopul Antikythera: o jucărie, un instrument educaţional sau alt scop? O altă întrebare pe care savanţii şi-o pun este dacă mai există şi alte dispozitive complicate create după aceeaşi tehnologie?