Doctorul mumiilor: care sunt cele mai vechi boli

Mumiile Egiptului Antic reprezintă o adevărată comoară pentru cercetători. De la medici la antropologi şi istorici, toţi sunt atraşi de misterele şi de secretele nedescoperite ale corpurile conservate de-a lungul miilor de ani.

În urmă cu 30 de ani, medicul patolog Michael Zimmerman, a fost rugat să facă autopsia unei mumii. Nu ştia la ce să se aştepte, în afară de sutele de metri de pânză ce înfăşoară un corp mumificat.

Întreaga tehnologie de astăzi îi ajută pe istorici să descopere informaţii esenţiale legate de sănătatea şi de bolile oamenilor din erele trecute. Munca lui Zimmerman începe să stârnească ipoteze privind bolile specifice stilului modern de viaţă şi bolile vechi de când pământul, notează „Washington Post“.

„Studiul mumiilor aduce informaţii esenţiale despre boli şi despre contribuţia lor la biologia umană şi în istorie. Mumiile ne dau indicii despre evoluţia bolilor“, a spus Zimmerman.

Prima autopsie

Prima mumie căreia i-a făcut autopsia provenea din Insulele Aleutine şi avea 200-300 de ani vechime. Era un obicei des întâlnit în rândul localnicilor de a-şi mumifica morţii prin punerea lor în peşteri prevăzute cu guri de aerisire prin care intra aerul cald şi îi deshidrata în mod natural, departe de apa care determină creşterea şi înmulţirea bacteriilor şi într-un final descompunerea corpului uman.

„Când faci autopsia unui cadavru proaspăt, culoarea şi duritatea ţesuturilor îţi dau indicii legate de boală, dar în cazul acesta totul era maro şi tare“, a precizat  Zimmerman. Aşa că a ales să scoată organele, să ia mostre pe care să le hidrateze şi să le examineze la microscop.

Corpul primei mumii examinate aparţinea unui bărbat de vârstă mijlocie, iar patologul a observat că lobul unuia dintre plămâni era infectat. Bărbatul de pe insulele Aleutine a murit din cauza pneumoniei Klebsiella, o boală întâlnită în zilele noastre la oamenii străzii şi la alcoolicii expuşi la frig.

Zimmerman şi-a dat seama că mumiile sunt o sursă neexploatată de informaţii legate de evoluţia bolilor umane, aşa că s-a decis să obţină un doctorat în antropologie pentru a putea examina cât mai multe mumii şi pentru a rezolva cât mai multe mistere.

În 1979, patologul a făcut parte dintr-o expediţie în Egipt, unde a examinat corpul unui băiat de şase ani, din anul 1300 î.Hr. Cu ajutorul unor mostre recoltate din ţesutul plămânilor, el a descoperit bacteria care a provocat tuberculoza, fiind cel mai vechi caz al bolii.

De-a lungul anilor, Zimmerman a văzut mumii cu picioarele deformate, cu artrită, cu ciroză hepatică şi cu blocaje ale arterelor, maladii similare cu ceea ce medicii legişti întâlnesc şi astăzi. Din toate cazurile analizate, patologul nu a găsit decât două de cancer.

Controverse legate de lipsa cancerului în trecut

Zimmerman este de părere că factorii vieţii moderne, în special fumatul, sunt cei care determină apariţia cancerului.

O lucrare în care constată lipsa cancerului la mumiile studiate a stârnit controverse, mulţi analişti argumentând că rata scăzută a cazurilor de cancer din Egiptul Antic este o consecinţă a duratei scurte de viaţă: nu trăiau suficient de mult pentru a mai face cancer. Zimmerman, însă, spune că a studiat faraoni care au trăit şi câte 90 de ani.

Geneticienii susţin că obezitatea, mult mai întâlnită astăzi decât în Antichitate, joacă un rol important în apariţia cancerului.

Alţi cercetători atraşi de examinarea oaselor mumiilor au descoperit numeroase cazuri de osteoporoză, o scădere în înălţime şi o degradare a stării generale de sănătate după apariţia agriculturii, cel mai probabil din cauza condiţiilor insalubre şi a trecerii bruşte de la dietele variate la cele bazate pe cereale.