Sedentarismul, la fel de nociv ca și fumatul

La nivel mondial, numărul celor care mor ca urmare a sedentarismului, 5,3 milioane de persoane, este aproape egal cu cel al deceselor cauzate de tabagism.

80% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani şi 31,1% dintre persoanele de peste 15 ani nu practică nivelul de activitate fizică recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS): o oră de activitate zilnică moderată pentru un adolescent şi 20 de minute pe zi pentru un adult. Aceasta este concluzia unui studiu apărut în revista britanică „The Lancet", care a fost efectuat de o echipă de cercetători de la Brigham and Womenʼs Hospital din cadrul Harvard Medical School din Boston. Cercetarea s-a desfăşurat în 105 ţări.

Femeile, mai comode
Cele mai active persoane trăiesc în Asia de Sud, unde nivelul de inactivitate se cifrează doar la 17%, arată studiul. La celălalt capăt al clasamentului se află locuitorii din Statele Unite şi din ţările mediteraneene, cu o rată de inactivitate în jur de 43%. Inactivitatea creşte odată cu vârsta şi se pare că este mai ridicată la femei (34% la femei faţă de 28% la bărbaţi).

Televizorul și calculatorul, vinovați

Potrivit specialiştilor, inactivitatea ridicată în Occident s-ar explica prin mai mulţi factori, începând cu sedentarismul şi mijloacele de transport tot mai perfecţionate: maşină, metrou. Mersul pe jos şi pe bicicletă se practică tot mai puţin în Vest, în timp de 20% din salariaţii chinezi merg la serviciu cu bicicleta. În starea actuală sunt implicate şi numeroasele ore petrecute în faţa calculatorului şi televizorului. Astfel, 42% din occidentali stau în faţa ecranului peste patru ore pe zi, iar 70% din adolescenţi se uită la televizor peste două ore pe zi.

15 minute de mers alert, suficiente
Potrivit cercetătorilor, 10% din cancerele la sân şi colon, precum şi 7% din cazurile de diabet de tip 2 şi 6% din bolile cardiace sunt puse pe seama activităţii fizice insuficiente. „Sedentarismul continuă să fie subestimat, în pofida existenţei de peste 60 de ani a unor dovezi solide în privinţa impactului asupra sănătăţii. Rămân multe lucruri de făcut pentru a trata absenţa exerciţiului fizic ca pe o adevărată problemă de sănătate publică", arată profesorul Harold W. Kohl de la Universitatea Texas din Austin. „Un mers rapid, timp de 15-30 de minute pe zi, înseamnă avantaje substanţiale pentru sănătate", spune I-Min Lee, principalul autor al studiului.