Pregătiţi de viaţă numai teoretic

Majoritatea absolvenţilor de studii superioare din România dobândesc abia la serviciu cunoştinţele specifice profesiei. „Înveţi muncind“, spun mai mulţi absolvenţi de studii superioare. Statisticile vin să le dea dreptate. Iar angajatorii militează pentru mai multă practică în facultate.

Citiţi şi: Mari dascăli se plâng de calitatea învăţământului

„Teoria e minunată, practica te omoară", spune Iuliana. A terminat o facultate în domeniul protecţiei mediului şi, destul de greu, adică după aproape şase luni de la absolvire, şi-a găsit un serviciu. Numai că socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. „Când am ajuns să lucrez în domeniu, am luat-o, practic, de la zero", spune ea. „Facultatea pe care am făcut-o eu s-a axat în special pe chestiuni teoretice. Nu am făcut practică. De fapt, am făcut. La finalul fiecărui an. Dar nu una care să ne fie utilă", afirmă tânăra, în vârstă de 27 de ani.

Pe timp de criză, universităţile s-au „specializat" în producţia de şomeri. Vezi aici care sunt meseriile inutile!

Un bun punct de pornire

Dacă o întrebi acum ce a însemnat pentru ea facultatea pe care a absolvit-o în urmă cu cinci ani, Iuliana spune că „a fost un excelent exerciţiu pentru dezvoltarea gândirii". „Am învăţat să caut informaţie, am învăţat să lucrez temeinic, ştiu multe lucruri care mă ajută", explică tânăra. Nu regretă că nu a ales un alt domeniu. „Îmi place ce fac, doar că mi-ar fi plăcut şi mai mult dacă am fi învăţat lucruri care chiar se cer pe piaţă. La astea mai mult s-a făcut referire", spune ea. 

„Fură meserie"

Printr-o situaţie similară în mare măsură spune că a trecut şi Mihaela. Are 26 de ani şi este licenţiată în relaţii publice. „Mi-a plăcut foarte mult facultatea. Am învăţat cu plăcere, am citit în plus. Dar, pentru că ne-am axat mai mult pe teorie, când m-am angajat, am cam dat din colţ în colţ", mărturiseşte Mihaela.

„Am încercat «să fur meserie» de la ceilalţi, de la colegii cu experienţă. Mi-era ruşine că nu ştiam să fac lucrurile cu care ei se obişnuiseră deja, pe care le considerau elementare. Nu pot să spun că nu mă descurcam deloc. Aş minţi. Dar mi-a fost foarte greu la început", adaugă tânăra. „Dar cei cu experienţă sunt obişnuiţi ca proaspeţii absolvenţi să aibă o serie de dificultăţi de adaptare", mai spune Mihaela.

Teodor, în vârstă de 34 de ani, a terminat Facultatea de Drept în 2001. Acum lucrează în domeniul vânzărilor. A fost jurist o perioadă, relativ scurtă. Iniţial, a crezut că-i place domeniul. Altminteri, de asta a dat la Drept. A constatat însă că nu i se potriveşte. Şi, mai mult dintr-o întâmplare, a ajuns să cocheteze cu domeniul vânzărilor.

„Un prieten care lucra în branşă mă tot bătea la cap să încerc şi eu. M-a ademenit ideea că voi câştiga mai mulţi bani. Dar am constatat că-mi şi place. La început, cam jumătate de an, am lucrat part-time. Apoi am renunţat la prima mea meserie", povesteşte Teodor. A învăţat văzând şi făcând, vorbind cu alţi colegi, cerând sfaturi.

„Unii te ajută, alţii nu vor. Se tem că le iei pâinea de la gură. Oameni şi oameni. Dar, dacă vrei, te descurci. Poţi face performanţă", mai spune el. Consideră că, indiferent de domeniul în care ajungi să lucrezi, e important să faci o facultate. „Te ajută pe tine ca om. Te dezvoltă intelectual", mai spune bărbatul.

Prea puţină practică

Absolvenţii de studii superioare consideră că mai mult de jumătate (55%) din cunoştinţele şi abilităţile de care au nevoie la locul de muncă au fost deprinse chiar la serviciu, aproximativ o treime (32%) fiind deprinse în facultate, iar 14% în alte împrejurări. Aceasta este concluzia studiului „Absolvenţii recenţi de învăţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii", realizat de Unitatea Executivă a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (UECNCFPA), lansat luna aceasta.

Referitor la integrarea

absolvenţilor pe piaţa muncii, aceasta are loc în primele luni după absolvire, timpul mediu necesar pentru găsirea primului loc de muncă
fiind de patru luni. Domeniile în care absolvenţii se pot angaja mai rapid sunt arhitectura sau ştiinţele economice, la polul opus aflându-se ştiinţele naturii şi silvicultura. Totodată, licenţiaţii în ştiinţe economice sunt mai nemulţumiţi decât restul absolvenţilor de calitatea pregătirii primite în timpul facultăţii, mulţumiţi de pregătirea din facultate fiind cei din domeniile arte, arhitectură şi urbanism sau sănătate, se mai arată în studiul UECNCFPA.

Dintre absolvenţii incluşi în eşantionul studiului (5.576 de absolvenţi recenţi), 67% sunt angajaţi şi 26% nu au un loc de muncă (această categorie incluzându-i atât pe şomeri, cât şi pe cei aflaţi în afara pieţei muncii din diferite motive).

Pretenţii mari

Specialistul în resurse umane Daniela Necefor, de la firma de recrutare Total Business Solutions (TBS), a declarat pentru „Adevărul" că, din punctul său de vedere, principala problemă a proaspeţilor absolvenţi de studii superioare este că nu conştientizează că partea teoretică pe care o învaţă în facultate nu corespunde cu cerinţele practice ale companiilor.

„Foarte multe universităţi nu au contracte pentru burse interne (intern­ship, în engl.) cu firme. Numărul acestor burse, acordate de obicei pe perioada vacanţelor, este mult mai mic decât numărul studenţilor", spune Daniela Necefor. „Absolvenţii aplică pentru un job, având senzaţia că vor face faţă cerinţelor, dar ei nu se pot descurca. Şi au şi pretenţii financiare prea mari. De asta îşi găsesc cu greu de lucru", explică Necefor.

Din cauza faptului că în învăţământul superior se pune accent pe teorie, angajatorii nu se mai arată impresionaţi nici de masterate. Pentru 76% din aceştia nu contează dacă un posibil angajat are doar diplomă de licenţă sau are şi diplomă de master. Astfel, numai 17% din angajatori declară că dintre doi candidaţi, l-ar angaja pe cel cu diplomă de master, în timp ce 7% declară că l-ar angaja pe cel cu diplomă de licenţă. „Masterul înseamnă că ai mai făcut ceva, dar tot teoretic, nu practic", justifică Daniela Necefor de la TBS atitudinea angajatorilor.

"Absolvenţii aplică pentru un job, având senzaţia că vor face faţă cerinţelor, dar nu se pot descurca."
Daniela Necefor
specialist în resurse umane

Randament maxim

Sociologul Alfred Bulai afirmă că, oricât de curios ar părea, societatea capitalistă se bazează pe ideea de „minimă competenţă, randament maxim". Astfel, unui absolvent de studii superioare i se cer, în fapt, mult mai puţine lucruri decât a învăţat în facultate, doar că trebuie să ştie să le transpună în practică.

Unde se angajează

Peste 60% din absolvenţii următoarelor specializări rămân în domeniu:

-calculatoare
-construcţii civile
-teologie pastorală
-medicină veterinară
-farmacie

Lucrează în domenii conexe 35-40% din absolvenţii de:

-ştiinţe politice
-comunicare şi relaţii publice
-administrarea afacerilor
-economia comerţului
-sociologie

Peste 40% din absolvenţii următoarelor programe de studiu au joburi fără legătură cu specializarea absolvită:

-geografia turismului
-limba şi literatura română
-istorie
-relaţii internaţionale
-administraţie publică

Sursa: Studiu realizat de UECNCFPA

Aşteptările nerealiste creează probleme

Specialiştii în resurse umane mai spun că mulţi tineri au probleme din cauza faptului că au făcut din start o alegere greşită. Iulia Lazea, de la HART Human Resource Consulting, afirmă că „mulţi optează pentru o carieră, ghidându-se după mituri legate de cât de bine se câştigă sau cât de repede se avansează în anumite industrii".

„Sunt mulţi candidaţi care termină specializări în domenii afectate de criză, iar şansele lor de a-şi găsi un loc de muncă sunt cu atât mai mici", subliniază, la rândul său, Monica Dona de la firma de recrutare Lugera & Makler.

Chiar dacă nu au făcut o alegere bună, există o soluţie. „Aceste persoane îşi pot găsi, totuşi, un job pentru care au abilităţi. Este indicat ca, după ce capătă experienţă, să urmeze şi un master în domeniu, pentru a putea avansa în carieră", afirmă specialistul în resurse umane Daniela Necefor de la TBS.

O nouă orientare

Consultantul în resurse umane Iulia Lazea spune, la rândul său, că se poate vorbi de o schimbare a orientării. „Înainte de 2005-2006, tinerii erau orientaţi spre studiu, mai puţin spre a lucra în business. După această perioadă, au început să se orienteze din ce în  ce mai mult către joburi temporare, pentru proiecte sau chiar full-time, pe perioada anilor de studiu."

Profesorul de sociologie Alfred Bulai spune însă că acest „divorţ teorie-practică" existent în România se întâlneşte şi în Occident. „Şi în Vest există angajatori care se plâng de probleme similare. Depinde ce facultate termini şi la ce universitate", adaugă acesta.

Un model cultural deranjant

Munca în echipă se învaţă abia la serviciu  Foto: Shutterstock

Profesorul de sociologie Alfred Bulai spune că, prin definiţie, universităţile nu pregătesc studenţi special pentru piaţa muncii. „Facultatea nu-ţi oferă calificarea în sine pentru piaţa muncii, ci creează bazele necesare, în niciun caz o superspecializare." Totuşi, afirmă acesta, adevărul este undeva la mijloc.

„Într-o anumită măsură, angajatorii au dreptate. Universităţile din România pun un accent prea mare pe teorie şi prea mic pe practică. Depinde însă de tipul de facultate. Medicina e una, facultăţile umaniste, altceva. Nu se poate generaliza", spune profesorul de sociologie.

„Totodată, angajatorii se plâng de modelul cultural pe care îl au cei care abia termină o facultate, de lipsa de seriozitate a acestora. Dacă studentul n-are chef să meargă într-o zi la şcoală, nu se duce. La serviciu nu mai poţi să te comporţi aşa", exemplifică Alfred Bulai.

Standarde scăzute

De asemenea, universităţile nu pregătesc studenţii pentru munca în echipă, astfel că absolvenţii nu au această deprindere, cerută de majoritatea angajatorilor. Asta pentru că facultatea este un mediu competitiv, în care fiecare student încearcă sau ar trebui să încerce să-i depăşească pe ceilalţi. Pe de altă parte, Alfred Bulai atrage atenţia că în România mai există o problemă.

„Multe universităţi au scăzut standardele. Astăzi sunt studenţi care urmează două sau chiar trei facultăţi în acelaşi timp. E clar că, undeva, cerinţele sunt mai slabe", mai spune el. În acest fel apare o abundenţă de diplome pe piaţă.