Esenţa modei pariziene
0La Săptămâna Modei Haute Couture de la Paris a tronat aerul opulenţei care caracterizează, de altfel, show-urile prezentate sub această titulatură exclusivistă
Colecţiile haute couture prezentate de acele câteva case de modă care formează esenţa industriei pariziene, fără să fie de aceeaşi naţionalitate, au reconfirmat raritatea unor show-uri greu de văzut în alte părţi ale lumii.
Începând cu accentul extrem de parizian al lui Jean Paul Gaultier, care a prezentat libertatea şi eleganţa sub forma hainelor, până la aerul de poveste al colecţiei libanezului Elie Saab. Cel din urmă ştie exact pentru cine creează: pentru prinţese. Fără metafore incluse.
Jean Paul Gaultier FOTO Reuters
Haine regale
Sezonul toamnă-iarnă, din ochii croitorilor şi creatorilor haute couture, va fi încărcat de pietre preţioase, în special la Saab, unde rubinele, safirele, dar şi materialele fine precum tulul şi dantela au dominat rochiile sale de poveste. Orice creaţie prezentată pe podiumul parizian a sfidat moda prêt-à-porter prin îndemânarea cu care a fost realizată. „Aceste haine arată exact precum cei care le poartă: regale. Şi bogate. Foarte bogate“, scrie „The Independent“.Lucru valabil pentru clienţii oricărei case de modă care a prezentat la Paris săptămâna trecută.
Valentino FOTO Reuters
Creaţiile designerilor Maria Grazia Chiuri şi Pierpaolo Piccioli pentru Valentino au scos la iveală o lume de poveste croită perfect, cu fir de aur. Brocarturi, trene încrustate cu perle, rochii şi cape din caşmir, toate create pentru a fi purtate înainte de ora 17.
Haute couture înseamnă „croitorie înaltă“, de unde şi expresia englezilor pentru acest tip de modă: high fashion. Este arta realizării rochiilor, pe o scară grandioasă a luxului. Piesele sunt cusute manual, sur mesure, după mărimile exacte ale clientului. Rezultatul: piese vestimentare unice şi ireproşabile, atât estetic, cât şi tehnic. Este motivul pentru care aceste show-uri exclusiviste, la care se intră numai pe bază de invitaţie, au loc în continuare, în ciuda preţurilor inimaginabile.
Alexis Mabille FOTO Reuters
Arta croitoriei
Haute couture a început ca o „necesitate“ pentru clasa burgheză pariziană a secolului al XIX-lea. Femeile de viţă nobilă apelau la casele de croitorie pentru a avea haine unice, pe măsură, care să le diferenţieze de restul lumii. Această alură a opulenţei tronează şi astăzi, de vreme ce doar anumite case de modă au dreptul legal de a folosi titulatura.
Legal, o casă de modă îşi poate asuma titulatura de haute couture doar dacă îndeplineşte cerinţele stricte ale Ministerului Francez al Industriei şi al Federaţiei Franceze a Croitoriei. La început, designerul trebuie să creeze haine la comandă pentru clienţi privaţi, cărora să le ofere şedinţe pentru probă. Trebuie să aibă un atelier full-time în Paris şi nu mai puţin de 20 de angajaţi.
Maison Margiela FOTO Reuters
Casele de modă Christian Dior, Chanel, Valentino, Elie Saab şi Jean Paul Gaultier sunt prezente în calendarul oficial al show-urilor în timp ce branduri precum Viktor & Rolf sunt considerate membre corespondente. Hervé Leroux şi Zuhair Murad au fost realeşi drept membri invitaţi, în timp ce Yves Saint Laurent a renunţat la haute couture în 2002.
Haute couture nu este despre haine
Nu doar o dată, se mai găseşte cineva care să caute sensul show-urilor haute couture de la Paris. Şi, de cele mai multe ori, nu este un necunoscător. Nu sensul hainelor, ele sunt pline de teme şi simboluri. Haute couture este rareori subtil. O femeie care păşeşte într-o rochie din trei milioane de pene nu este o extravaganţă, este haute couture.
De fapt, lumea caută o explicaţie ceva mai existenţială a ceea ce se întâmplă pe podiumul parizian. În anii ’70, haute couture a fost metamorfozat din haine adevărate, purtabile, într-un exerciţiu de marketing, o metodă de promovare care să genereze vâlva mediatică asupra unui nume, două, trei de designeri. Haute couture este consolidarea puterii unei case de modă, este reconfirmarea statului de lider. Hainele vin pe ultimul loc. Nimeni nu se află acolo pentru că vrea să vândă.
Dar chiar şi aşa, hainele au nevoie de o realitate a lor, ceva cu care oamenii pot relaţiona. Trebuie să existe o justificare, oricât de fragilă. pentru această exclamaţie a luxului. Altfel, rămâne cea mai scumpă metodă de promovare existentă. Dar chiar şi aşa, haute couture nu va muri. Pentru că în ciuda opulenţei fără sens, pe podiumul din Paris se joacă un spectacol al perfecţiunii la care tind prea mulţi. Şi cu cât este mai departe, cu atât este mai dorită. În fond, te interesează mai mult ce nu poţi avea. Iar când eticheta spune povestea numărului cu şase cifre, intervine fascinaţia inteligibilului. Cum e cu putinţă? ;