Magazin cu 'droguri' de ocazie - Revista presei interne
0Presa internă de astăzi scrie despre magazinele care comercializează alternative la droguile uşoare, celebrarea poetului Vîsoţki sau construirea unei afaceri de 100.000 de euro. Printre alte subiecte, doar 52% din români au apă şi canalizare, iar programul 'Fabricat în România' ar trebui relansat.
Magazin cu „droguri” de ocazie. Sub denumiri ca „aromaterapie” sau „etnobotanică”, dealerii vând alternative la drogurile uşoare. Dealerii de substanţe euforice au trecut de pe site-uri în magazinele din Capitală şi nu numai. Într-un butic de pe strada Maria Rosetti se comercializează, sub formă de produse de aromaterapie, lumânări parfumate, dar şi plante cu efecte ilariante, la plic. Deşi pe ambalaje scrie că „nu se recomandă consumul substanţelor”, vânzătorii le arată clienţilor cum se prepară ţigările şi care sunt efectele produselor. Autorităţile ştiu despre existenţa „magazinelor de vise”, dar spun că afacerea este legală atâta vreme cât plantele nu intră în categoria stupefiantelor. De altfel, pentru paravanul „aromaterapie” sau „etnobotanică” nu e nevoie de autorizaţii speciale. Pe forumuri, consumatorii se arată încântaţi de efectele ierburilor şi spun că sunt chiar mai eficiente decât drogurile, scrie Evenimentul Zilei.
Vladimir Vîsoţki, celebrat de Hausvater. Un număr de 20 de cântece constituie scheletul spectacolului-concert "Odiseea Vîsoţki", realizat pe un scenariu inspirat din viaţa şi opera poetului, actorului şi muzicianului rus Vladimir Vîsoţki. Autorul acestei creaţii este Alexander Hausvater. Spectacolul-concert "Odiseea Vîsoţki" este produs de Asociaţia Culturală "OpenArt" şi Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian", premiera urmând să aibă loc la 26 martie. Douăzeci de piese muzicale au fost adaptate şi vor fi interpretate în română, cu inserţii în limba rusă. Linia melodică a lui Vîsoţki este păstrată, însă în afară de chitară vor fi folosite alte instrumente. Un decor simplu, reprezentând un fel de cupolă, e construit pe ideea că muzica acestui artist era din categoria "underground", anunţă Jurnalul Naţional.
Cum şi-a construit o studentă din Vâlcea o afacere de 100.000 de euro. Din 2003, studenţii cu spirit antreprenorial au şansa să-şi pună pe picioare propria afacere, fiind scutiţi de anumite taxe şi impozite ce trebuie plătite la înfiinţarea unei firme. La 26 de ani, Valentina Stanciu din Râmnicu-Vâlcea ţine deja de aproape doi ani frâiele unei afaceri, care i-au adus în primul an de funcţionare o cifră de afaceri de 100.000 de euro. În primul an la jurnalism a mers la Registrul Comerţului, unde a primit consultanţă şi a luat cunoştinţă de facilităţile de care va avea să beneficieze. „Am intrat pe un site, unde am vazut că studenţii cu rezultate bune pot să-şi facă firmă. Nu am plătit cei 2.000 – 3.000 de lei pe care ar fi trebuit să îi dau, ci doar 50 de lei. Înainte de a-mi face firma, am fost doar verbal asociată la o altă companie. Fostul meu asociat nu a ştiut să mâncăm împreună o pâine şi m-am gândit că e mai bine fără asociaţi”, a declarat Valentina, a cărei firmă activează în domeniul publicităţii, informează Gândul.
Bem apă toxică. Neputinţa autorităţilor de a folosi fondurile europene atrase deja condamnă românii la un trai intoxicat cu nitraţi, virusuri şi metale grele. România nu are decât 500 de staţii de epurare care funcţionează corespunzător din aproape 2.000 necesare, astfel încât 79% din apele uzate se întorc la consumatori pline de mizerii. Până în 2018, 90% din localităţi trebuie legate la sisteme de apă, canal şi la staţii de epurare conforme. În prezent, doar 52% din români au apă şi canalizare, informează România Liberă.
Programul 'Fabricat în România', resuscitat. Pogramul 'Fabricat în România', prin care sunt promovate produse fabricate în ţară, ar trebui relansat, fără să încalce normele comunitare în domeniul ajutorului de stat, a declarat, ieri, premierul Emil Boc. „Cred ca ar trebui relansat în România un program care, într-o formă sau alta, a mai existat (n.r., programul a fost lansat de fostul guvern Năstase) şi nu cred că încălcăm nicio regulă sau o normă europeană. Este vorba de programul "Produs în România", şi aici nu ma refer doar la firmele autohtone care produc în România, ci si la firmele străine care produc diverse lucruri în această ţară, scrie Gardianul.