Jurnal marţian: prima zi de simulare

O echipă de şase cercetători români participă, pentru prima dată, la o misiune „marţiană“. Ei nu au ajuns însă pe „Planeta Roşie“, ci într-un habitat simulat: Mars Desert Research Station -Staţiunea de Cercetări Marţiene din Platoul Colorado, SUA. Misiunea este o simulare, dar nu este nici pe departe o joacă. Timp de două săptămâni, între 14 şi 29 ianuarie, ei se vor comporta ca şi cum s-ar afla pe „Planeta Roşie

Echipa RoMarsPlatoul Colorado, SUA

20 ianuarie. Dacă până acum ni s-a părut destul de dificilă partea de pregătire, greul de-abia acum începe. Pentru că au rămas foarte multe treburi neterminate în „gospodăria" ­noastră marţiană, toţi membrii şi-au petrecut ziua făcând curăţenie generală în habitat. Comandantul misiunii a preluat sarcinile de inginer şi a făcut ultimele reparaţii la rover. Roverul nostru ­este GRIVEI (acronimul de la Ground Roving Vehicle) - un robot controlat de la distanţă, prin telecomandă. Pe el este amplasată o cameră de filmat care transmite wireless la Mission Control imaginile înregistrate pe teren. Este folosit în special pentru a căuta şi a caracteriza automat o gamă variată de roci întâlnite pe teren. În zilele următoare îl vom trimite în explorare.

Hrană deshidratată

Scopul misiunii nu este atât de important din punct de vedere ştiinţific pentru că, totuşi, cercetările se desfăşoară pe Terra şi rezultatele obţinute în urma experimentelor vorbesc doar despre Planeta noastră. În schimb, pentru viitoarele misiuni pe Marte, iniţiativa RoMars ­este foarte importantă. În primul rând, studiile efectuate pe alimentaţia pe care o avem prezintă mare interes pentru comunităţile spaţiale din întreaga lume. Primim doar mâncare deshidratată, aceeaşi alimentaţie oferită astronauţilor pe navele cosmice. De asemenea, izolarea şi singurătatea echipei este un subiect important de studiu din punct de vedere psihologic. Astronauţii trec prin foarte multe teste şi experimente până ajung să zboare în spaţiu. Un alt punct important de studiu al experimentului este testarea capacităţilor membrilor de a lucra în echipă. Odată aflaţi în spaţiu, astronauţii nu au altă variantă decât să opereze perfect împreună pentru a asigura succesul misiunii. O singură greşeală a unui om poate costa viaţa tuturor astronauţilor precum şi pierderi de milioane de euro. 

La observatorul astronomic

Ziua a adus şi ceea ce aşteptam cu toţii, de la început - prima activitate extravehiculară. Beatrice şi Iulia, cercetătorii ştiinţifici ai misiunii RoMars, s-au îmbrăcat în costumele de astronauţi şi au ieşit pe teren. Au colectat împreună probe de sol şi roci pe care le vor studia în zilele următoare. Un punct esenţial al activităţii extravehiculare este creşterea rezistenţei fizice a participanţilor la misiune. Costumele de astronaut au o greutate mare şi cei care vor ajunge pe Planeta Roşie trebuie să fie antrenaţi pentru a-şi putea desfăşura activitatea cu succes. Pentru că pe Marte atmosfera ­este mult mai rarefiată decât pe Pământ, costumele sunt special presurizate pentru a menţine viaţa.

Cerul din Utah ne-a oferit o seară minunată cu lună plină. Haritina a pus la punct observatorul astronomic şi ne-a învăţat pe toţi lucruri despre cer şi stele. Hari, care acum locuieşte în Noua Zeelandă, călătoreşte peste tot pe glob, studiază astronomia şi ştiinţele cereşti ale civilizaţiilor antice. ­Este fascinată de stele şi dezvăluie misterele astrelor celor care o ascultă, peste tot unde călătoreşte. Spre sfârşitul acestui an va face o expediţie în Antarctica, pentru un proiect de biosecuritate. Misiunea RoMars este organizată de Agenţia Spaţială Română şi susţinută de Astra Asigurări, Nikon, Omnidata SA, Laboratoarele ­Bioclinica şi Universitatea din Bucureşti.

Luni în „Adevărul" - Despre alte experimente ale cercetătorilor