Înhumarea „ecologică“, blocată de autorităţi

Responsabilii suedezi ezită să dea undă verde proiectului de procesare a cadavrelor cu azot lichid. Tehnica prin care rămăşiţele oamenilor sunt îngheţate în azot lichid şi transformate în pulbere organică naşte în continuare dezbateri.

Suedeza Susanne Wiigh-Mäsak, în vârstă de 54 de ani, a pus bazele propriei companii, Promessa, în 2001, după ce a găsit soluţia înhumării ecologice. I-a venit ideea acestei afaceri în timp ce lucra în propria seră.

„Atunci a devenit evident pentru mine modul în care fiinţele umane ar putea fi integrate deplin în circuitul ecologic natural. Întotdeauna am considerat corpul decedatului ca pe ceva de care trebuie să scăpăm, în loc să avem sentimentul pe care îl au grădinarii atunci când una dintre florile lor este pe moarte. Dar nu e aşa. Tratat corespunzător, corpul poate fi ca o formă de a spune «mulţumesc» mediului pentru viaţa pe care am avut-o, în loc să fie o povară pentru Planetă", spune Wiigh-Mäsak pentru „The Daily Telegraph".

Transformare eficientă

Procesul propus de Prome­ssa constă în îngheţarea rămăşiţelor corpului în azot lichid înainte să fie sfărâmate mecanic, uscate şi transformate în pulbere organică. Odată îngropate,

într-un an, rămăşiţele devin sol. După înmormântarea tradiţională, corpul putrezeşte încet, producând gaz metan, care este de la 20 până la 40 de ori mai agresiv cu mediul înconjurător decât dioxidul de carbon. Prin procesul propus de Susanne Wiigh-Mäsak, rămăşiţele sunt îngropate în pământul de la suprafaţă, unde se transformă mult mai eficient.

Iniţiativa suedezei a stârnit însă controverse. Dacă, potrivit ei, unii membri ai Bisericii i-ar susţine ideea de „reintegrare a omului în circuitul ecologic", planurile sale pentru a pune bazele unui promatoriu (un tip de crematoriu în care se foloseşte înhumarea ecologică) au fost amânate. Autorităţile au încă rezerve în privinţa tehnolo­giei utilizate.