Granitele de Est si de Sud - zone de risc epidemiologic

Congelarea conserva virusul - Cat de expusi suntem la raspandirea, pe teritoriul Romaniei, a bolilor de origine animala, implicit a celor cu transmitere la om, de tipul gripei aviare? - Chiar si

Congelarea conserva virusul
- Cat de expusi suntem la raspandirea, pe teritoriul Romaniei, a bolilor de origine animala, implicit a celor cu transmitere la om, de tipul gripei aviare?
- Chiar si atunci cand o tara este foarte bine pregatita pentru a preintampina aparitia unei epizootii de grupa A, adica a unei boli care se raspandeste extraordinar de rapid, tot exista un pericol potential. Daca ne referim strict la gripa aviara, pericolul este iminent. S-au evaluat factorii de risc, care pot sa aduca boala din Asia in Romania. Acest calcul a facut ca prima masura sa fie preintampinarea celui mai important risc, prin blocarea importului de carne de pasare si a produselor de origine aviara din tarile afectate sau posibil afectate: Indonezia, Thailanda, Coreea, Vietnam si, ulterior, Statele Unite. Calea cea mai directa, prin care virusul ar fi putut patrunde la noi, ar fi fost importul de carne de pasare congelata. Congelarea conserva si virusul.
- In afara carnii congelate, cum se mai poate raspandi virusul gripei aviare dincolo de hotarele tarii afectate?
- Exista riscul transportului pasiv, de catre oameni. La aeroporturi si celelalte puncte de intrare in tara s-au instituit filtre de decontaminare, prin care sunt obligati sa treaca toti calatorii care provin din sau au trecut prin zonele considerate de risc inalt. In general, se face o decontaminare a incaltamintei, ca si a obiectelor aflate asupra persoanelor respective. Se dezinfecteaza si masinile. La granita cu Ucraina, toate masinile trec printr-o baie de decontaminare.
- Nu credeti ca e posibil ca virusul sa fi patruns la noi, adus de pasari migratoare, dar sa nu fi gasit, pana acum, conditiile necesare supravietuirii si raspandirii?
- Este putin hazardat sa spunem ca virusul a fost adus de pasari migratoare. Trebuie sa tinem cont de distanta foarte mare, de faptul ca sunt putine pasari care ajung la noi venind din Indonezia sau Statele Unite.
- Cat de eficient credeti ca ar reactiona autoritatile, in cazul aparitiei unui focar de gripa aviara in Romania?
- Consider ca serviciul veterinar este pregatit pentru a interveni in forta, atunci cand situatia ar impune-o. Are tehnica de actiune, are dotarile necesare. Exista doua strategii care ar trebui aplicate, stabilite prin programele de necesitate, in functie de evolutia si de gradul de infectiozitate al bolii. Exista un plan de urgenta, care se aplica atunci cand apare un focar pentru prima oara. De regula, in tarile dezvoltate, care au posibilitatea de a suporta despagubirea crescatorilor de animale, se trece la programul "stamping-out", adica la distrugerea tuturor animalelor bolnave, ca si a celor suspecte de a fi imbolnavite. In alte tari se aplica masuri generale imuno-profilactice, de limitare a raspandirii bolii, iar pierderile financiare sunt limitate prin folosirea conditionata a produselor de origine animala, provenind de la specia afectata. Succesul izolarii unui eventual focar infectios ar depinde insa si de modul in care ar reactiona alte autoritati implicate: Ministerul de Interne, Ministerul Administratiei Publice. Imi este greu sa dau un verdict - daca acest ansamblu ar fi, la nevoie, functional.
- Dar nu se fac exercitii de alarma, asa cum se procedeaza in cazul cutremurelor?
- Pentru anumite boli, cum este febra aftoasa sau pesta porcina, se fac exercitii, in care sunt mobilizati medicii veterinari dintr-o circumscriptie, dintr-un judet, dintr-o zona sau chiar din intreaga tara. In cazul gripei aviare intervine o complicatie, data de modul in care virusul creeaza generatii de virusi mutanti, care pot trece de la o specie, la alta. In plus, boala are o ciclicitate mai rara: a fost semnalata in 1918, in 1946... Deci, atacurile survin cam o data la 20 de ani. Dupa cele petrecute in Asia, cred ca ar trebui sa intervina si serviciul de sanatate publica din Ministerul Sanatatii, pentru un exercitiu de diagnostic comun.
- A fost vreodata semnalata gripa aviara in Romania?
- Dupa stiinta mea, nu.
"Trebuie sa luam in calcul si bioterorismul"
- Care sunt conditiile care favorizeaza aparitia virusului?
- Tara noastra este indemna. N-am facut un studiu pe conditiile epidemiologice din Asia. In orice caz, acolo agricultura este extraordinar de dezvoltata. Frecventa ciclurilor de crestere a pasarilor este mare - indonezienii si thailandezii mananca exclusiv pui. Puii hibrizi care se folosesc in cresterea intensiva sunt mult mai sensibili, fac forme mult mai grave ale bolii. Temperatura si umiditatea sunt ridicate. Populatia nu este atat de educata, nu se iau aceleasi masuri sanitar-veterinare ca in Europa. Toate aceste premise favorizeaza aparitia unor mutatii ale virusului, mult mai rapid decat in zonele temperat-continentale, unde exista succesiunea celor patru anotimpuri.
- Cu toate barierele artificiale in calea raspandirii agentilor patogeni, care se adauga celor naturale, Europa nu este si nu va fi o zona invulnerabila.
- Aveti dreptate. Exista exemple recente care dovedesc, cu prisosinta, acest lucru. Sa luam epizootia de febra aftoasa care a lovit Anglia, in anul 2001. Anglia este tara in care se afla Institutul Mondial de referinta pentru febra aftoasa, tara care dadea tonul politicii de combatere a acestei maladii. Deci, englezii erau pregatiti, dar, de regula, raspandirea bolilor nu se realizeaza pe baza unui scenariu. Noi luam in calcul niste factori si facem o analiza a riscului. Masurile care se iau trebuie sa tina seama de gradul de risc estimat, dar nu vor putea acoperi toate riscurile. In ce priveste Romania, trebuie sa avem in vedere faptul ca, in momentul de fata, Turcia si spatiu ex-sovietic sunt zone extrem de mobile sub raportul miscarilor populatiilor, al schimburilor comerciale, tranzitului care se realizeaza prin aceste tari din zone indepartate - Orientul Mijlociu, Africa, Asia. Aceste trasee prind la mijloc Romania. Fara sa ofensam pe nimeni, trebuie sa fim constienti ca tot ce inseamna granita de Est si de Sud, este zona de risc epidemiologic. Bulgaria, de pilda, este in prima linie de expunere si, cu toate masurile luate, a fost puternic lovita in ultimii 10 ani, de epizootii care s-au raspandit din Turcia si Grecia.
- Avem si noi o prima linie de expunere, pentru maladiile din Turcia: porturile.
- In porturi, aeroporturi, la granite se aplica masuri de carantina. Animalele care urmeaza sa fie introduse in tara sunt tinute in aceasta carantina, pana la aflarea rezultatelor testelor serologice, bacteriologice, virusologice. Si produsele de origine animala sunt testate.
- La care dintre epizootii suntem mai vulnerabili?
- Contaminarea este posibila cu boli din grupa A: febra aftoasa, boala veziculoasa, pesta porcina, pesta aviara. Sunt boli deosebit de transmisibile, care pot sa apara chiar daca avem conditii bune de diagnostic, profilaxie. Ar fi o tragedie sa patrunda pesta porcina africana - ar rade toata populatia de porci a tarii. Este o boala supra-acuta, la noi nu a evoluat niciodata, nu exista mijloace de combatere. Trebuie sa luam in calcul si bioterorismul. Am invatat din greselile trecutului. Suntem foarte bine protejati impotriva febrei aftoase, din 1972 incoace, cand aceasta boala a maturat tot, de la Oradea la Iasi. A fost un dezastru national. S-a constatat ce pagube poate provoca aceasta boala - infinit mai mari decat costa masurile profilactice, luate la timpul lor. La noi exista acum inclusiv un Program National de Cercetare impotriva bioterorismului, la care participa si Institutul Pasteur, exista un departament special in cadrul Ministerului Apararii Nationale, care se ocupa numai de bioterorism.