Gătitul ne-a făcut umani?

Fie că ne place sau nu să gătim, niciunul dintre noi nu trece nepăsător pe lângă o mâncare preparată aşa cum trebuie. De fapt, gătitul ar putea fi factorul determinant fără de care nu am fi trecut de la stadiul de maimuţe la cel de homo sapiens.

Dacă nu ar descoperit cum se gătesc alimentele, oamenii ar arăta încă precum maimuţele, potrivit unei noi teorii, şi ar fi obligaţi să mănânce cinci kilograme de hrană crudă pentru a-şi lua suficiente calorii pentru a putea supravieţui, informează BBC News.

Fără mâncarea gătită ne-am petrece zilnic şase ore numai mestecând.

Teoriile evoluţioniste recunosc deja rolul determinant pe care l-a jucat mâncarea gătită în dezvoltarea creierului strămoşilor noştri. Carnea, introdusă astfel în meniu, a însemnat creiere mai mari pentru predecesorii noştri.

Antropologul Richard Wrangham, profesor la prestigiosul Harvard, susţine că nu alimentele care compuneau dieta strămoşolor umani au determinat radicala evoluţie a speciei, ci modul în care au fost preparate.

"Cred că gătitul este, fără îndoială, factorul care a determinat cea mai semnificativă îmbunătăţire a dietei. Probabil că strămoşii noştri au scăpat acidental mâncarea în foc, au descoperit că e delicioasă şi au continuat să facă asta", a declarat acesta.

Carnea a început să fie consumată de predecesorii omului modern cu circa 2,3 milioane de ani în urmă. Cel care i-a descoperit gustul se numea Homo habilis, şi avea un creier cu circa 30% mai mare decât australopitecul. Totuşi, adevărata schimbare nu a apărut decât odată cu Homo erectus, adică cu circa 1,8 milioane de ani în urmă. Acesta avea un creier şi mai dezvoltat, dinţi mai mici şi un maxilar mai redus ca dimensiuni decât predecesorul său.

Creier mai mare cu cât sistemul digestiv e mai mic

Homo erectus ne semăna destul de bine. Putea merge drept, putea chiar alerga, având braţele mai scurte şi picioarele mai lungi. Era mai deştept şi mai iute, iar potrivit profesorului Wrangham a învăţat să gătească.

Profesorul Peter Wheeler de la Universitatea John Moores din Liverpool şi colega sa, Leslie Aiello consideră că, de fapt, modificarea sistemului digestiv a permis creierului să se dezvolte.

Consumul de mâncare gătită a dat mai puţin de furcă sistemului nostru digestiv, astfel că o cantitate din ce în ce mai mare de energie a putut fi redirectionată către creier.

Wheeler şi Aiello au descoperit că procentul de creştere al creierului este egal cu nivelul de micşorare a sistemul nostru digestiv, 20%.