Euromitingul de la Bruxelles - un carnaval deschis cu steaguri sindicale si incheiat de masini de parfumat bulevarde

Cei peste 50.000 de oameni care au iesit sambata pe strazile din Bruxelles n-au starnit in randul autoritatilor panica pe care o provoaca la noi pana si un miting de 4.000 de oameni. Nici urma de

Cei peste 50.000 de oameni care au iesit sambata pe strazile din Bruxelles n-au starnit in randul autoritatilor panica pe care o provoaca la noi pana si un miting de 4.000 de oameni. Nici urma de mascati fiorosi, masati compact in jurul protestatarilor, sau de cordoane de jandarmi care sa dirijeze coloanele. Pe traseul manifestatiei, abia daca se simtea prezenta politistilor: unu-doi pe la intersectii - calmi, zambitori, gata sa ofere informatii trecatorilor despre scopul mitingului, traseu sau program. Daca vreunul din turisti voia sa se fotografieze cu un politist, acesta accepta cu placere, luand pozitii care ar fi umplut de invidie profesionistii din reclame. Organizatorii au explicat sindicalistilor romani, buimaciti de atata democratie, ca manifestatia este atent monitorizata de fortele de ordine, insa discret, fara vreun semn care ar fi putut intimida sau stanjeni manifestantii. Pe stradutele din jurul traseului, zeci de masini blindate stationau ticsite cu jandarmi gata sa intervina la primul semnal. Bruxelles-ul este insa un oras cosmopolit in care manifestantii de acest gen se organizeaza frecvent fara nici un incident, dovada ca mitingul a inceput in cartierul arab, in ciuda psihozei din alte capitale privind atacurile teroriste. Manifestatia organizata de Confederatia Europeana a Sindicatelor a semanat mai degraba cu carnavalul de la Rio decat cu protestele sindicale de la noi - multa muzica, baloane, fluturasi, papusi, oameni costumati, dansuri, buna dispozitie. Fiecare delegatie a incercat sa capteze atentia trecatorilor, in special a tinerilor, cu un mini-spectacol original. Din loc in loc, chioscuri mobile serveau sandvisuri calde si sucuri la "preturi democratice", adica foarte ieftine. Consumul de alcool a fost interzis manifestantilor, iar regula a fost respectata cu strictete. Coloana s-a format la ora 14,00 (ora 15,00 in Romania) in Gara Centrala din Bruxelles. Circulatia masinilor a fost complet oprita pe traseul marsului, iar zecile de mii de manifestanti au invadat bulevardele. Coloana a fost deschisa de organizatiile de tineret ale confederatiilor sindicale din UE, urmate de un benner imens cu sigla Confederatiei Europene a Sindicatelor, in spatele caruia s-au insirat delegatiile sindicale mai mici, printre care si a Romaniei, apoi grosul manifestantilor veniti din Franta, Germania, Anglia, Italia, Spania. Ultimii din "sectiunea sindicala" a marsului au fost gazdele, sindicalistii belgieni. In a doua sectiune s-au insirat organizatiile neguvernamentale si, in final, reprezentantii partidelor politice care au dorit sa participe la manifestatie. Asocierea ONG-urilor si a militantilor politici, chiar si cei acuzati de opinia publica ca fiind de extrema stanga sau nationalisti, nu i-a deranjat pe organizatori care au explicat ca oricine este liber sa se alature coloanei. Bogdan Hossu, liderul Cartelului Alfa, recunoaste ca daca la o manifestatie sindicala organizata pe malurile Dambovitei s-ar alatura militanti PRM, de pilda, ar fi goniti, dar spune ca asta se datoreaza atitudinii ONG-urilor si partidelor romanesti, care, in general, vor sa profite de multime pentru a-si face propaganda. Nici urma de tentative ostentative de acest fel la Bruxelles. In coloana, delegatia ecologistilor, de pilda, se distingea cu greu de cea a asociatiilor crestine, a lesbienelor sau a extremei drepte franceze. Fara a fi coordonati in vreun fel, toti manifestantii cereau in principal aceleasi lucruri ca si sindicalistii - locuri de munca mai multe si mai bine platite, conditii de munca mai bune, o Europa sociala pentru cetateni. Aceste obiective principale erau dezvoltate in mini-spectacolele delegatiilor in functie de specificul fiecarui grup. Pentru lesbiene, "Europa sociala pentru cetateni" insemna si non-discriminare sexuala, organizatiile crestine asociau aceste cuvinte cu ajutorarea celor nevoiasi, verzii - cu necesitatea de a trai intr-un mediu curat, iar oamenii lui Le Pen - cu lupta impotriva patronilor care nu urmaresc decat profitul personal. Multe lozinci vizau politica americana. Unii manifestanti purtau portrete ale lui Bush sub care scria mare "TERORIST", altii condamnau razboiul din Irak si cereau retragerea trupelor statelor europene, iar cei mai multi strigau ca toate ideile absurde care vor sa distruga sistemul social european vin de la americani. Oficial, in discursul liderilor CES, nu s-a facut referire, insa, la politica sociala pe care SUA ar dori s-o exporte in Europa. Spre deosebire de manifestatiile sindicale din Romania, unde punctul culminant este discursul incendiar al liderilor, la Bruxelles fiecare participant a iesit pe strada pentru a-si afirma punctul sau de vedere. In momentul in care capatul coloanei a ajuns la tribuna din zona Garii de Nord, de la care liderii CES au adresat cateva cuvinte, coada coloanei se afla la cel putin doi kilometri departare. Dupa ce liderii au plecat, primele grupuri s-au dispersat, dar coloana a continuat sa inainteze spre Gara de Nord, fara ca cei din urma sa fie deranjati ca intra intr-o piata goala. In urma mitingului, strazile Bruxelles-ului aratau precum o groapa de gunoi. Cateva minute, doar. La cativa metri in urma ultimilor manifestanti, utilaje speciale curatau si parfumau bulevardele.