Cum depistezi impostorii de pe reţelele sociale
0Pe Facebook sau pe Twitter există şi vieţi mincinoase. Indivizi cu o existenţă anostă în lumea reală îşi creează în lumea virtuală o biografie interesantă, plină de aventuri, excursii exotice şi întâmplări deosebite, însă toate fictive.
Nu vorbim despre conturi false de Facebook, ci de vieţi false etalate pe Facebook. Mai exact, despre acele persoane care, complexate de banalitatea existenţei lor, îşi inventează o viaţă nouă, pe care o expun prietenilor din mediul virtual, prin intermediul reţelelor de socializare. Portretul robot al unei astfel de persoane, aşa cum a fost el conturat de psihologi, este următorul: vârsta peste 35 de ani, de cele mai multe ori femeie, şomer sau angajat ca simplu funcţionar, necăsătorit şi neimplicat într-o relaţie amoroasă, fără copii, fără perspective apropiate şi concrete. „Aceşti oameni sunt nemulţumiţi de viaţa lor şi încearcă ca, măcar în lumea virtuală, să fie ceea ce au visat – un Făt-Frumos sau o Ileană Cosânzeană“, spune psihologul Bogdan Lucaciu, din Bucureşti.
O existenţă paralelă virtuală nu este uşor de creat, e nevoie de imaginaţie şi de inteligenţă pentru a nu fi depistat de ceilalţi utilizatori. Cei mai buni reuşesc să păcălească multă lume, riscând, totuşi, să-şi piardă toţi prietenii din online în cazul în care ar fi descoperiţi. Minciuna este, însă, greu de tolerat, motiv pentru care site-ul wikihow.com a alcătuit o listă cu indicii care pot conduce la ipoteza că un anume utilizator din lista comună de prieteni fabulează despre el însuşi pentru a creşte artificial în ochii celorlalţi.
1. Poza de profil este prelucrată. Unul dintre trucurile cel mai des folosite de „falsificatori“ este să folosească o fotografie modificată în Photoshop, astfel încât defectele fizice să fie estompate. În situaţiile în care nici Photoshop-ul nu poate face minuni, personajul va posta o imagine în gros-plan înfăţişând acea parte a corpului care-l avantajează: ochii, profilul facial, părul etc. În cazuri extreme, impostorul postează fotografii ale altor persoane, cu care seamănă vag, dar care sunt considerabil mai tinere şi mai arătoase, pretinzând însă că-l reprezintă pe el.
2. Descrierile fotografiilor sunt ambigue. Utilizatorii care-şi construiesc existenţe false vor ca ceilalţi să creadă despre ei că au o viaţa deosebit de activă şi de interesantă. De pildă, este foarte probabil să pretindă că abia a sosit dintr-o vacanţă exotică. Fotografiile postate reprezintă peisaje mirifice, dar descrierea lor este scurtă şi echivocă. În felul acesta, poate contracara anumite curiozităţi legitime ale prietenilor din online, cum ar fi „de ce nu apare şi tu în poză?“. De cele mai multe ori, o simplă căutare pe Google cu numele destinaţiei te duce exact la aceleaşi fotografii, doar că ele aparţin unei agenţii de turism.
3. Susţine că în fiecare zi i se întâmplă ceva deosebit. Potrivit postărilor lui obişnuite, un astfel de individ nu se plictiseşte niciodată. Dimineaţa pune la punct un funcţionar bancar impertinent în aplauzele celorlalţi clienţi, la prânz i se oferă un job excelent, dar pe care-l refuză din motive nobile, iar seara, de preferat, îi apare în cale un căţel flămând, pe care îl şi adoptă, provocând un val măgulitor de „Like-uri“.
4. Pretinde că are un job exclusivist. În cele mai multe cazuri, pseudobiograful spune că are o slujbă pe care, în mod normal, ar invidia-o toată lumea, de regulă o funcţie cu denumire americano-corporatistă într-o companie celebră. Fireşte, compania este atât de exclusivistă, încât niciunul dintre prietenii din mediul virtual nu ar avea acces la ea.
5. Tot ce povesteşte că face e interesant. Nu doar ceea ce pretinde că i se întâmplă este deosebit, ci mai ales ceea ce susţine că face. Într-o zi oarecare, când nu e ocupat să salveze virtual planeta, „falsificatorul“ găteşte specialităţi culinare care sunt doar la îndemâna specialiştilor, se întâlneşte cu diverse personalităţi cu care este, desigur, vechi amic sau face propuneri sclipitoare în şedinţele de la serviciu. Specialitatea culinară pe care susţine că a gătit-o are şi o poză. Arată delicios, doar că ea aparţine unui site de profil gastonomic din altă ţară. Personalităţile pe care le întâlneşte sunt şi ele prezente cu fotografii în postările mincinosului, dar sunt poze generale, de pe alte site-uri. Motivul? N-a avut camera foto la îndemână.
6. Are numai păreri pertinente, indiferent de natura subiectului. Politica, economia, religia - niciun domeniu nu este îndeajuns de complex încât să nu-i prilejuiască o constatare înţeleaptă. Singura problemă este că enunţul atât de inteligent nu-i aparţine. A fost scris/spus de altcineva înainte.
7. Are câţiva prieteni care-i comentează întotdeauna apreciativ postările. Dacă sunt mereu aceeaşi prieteni şi dacă aceştia comentează fără excepţie apreciativ, atunci poate fi vorba despre conturi false. Pentru un plus de credibilitate, impostorul creează trei – patru conturi false pe reţeaua de socializare, pentru a-şi asigura comentariile pozitive. Mai exact, el postează, el dă „Like“, doar că se dă drept altcineva.
Patologie socială
Existenţa unei lumi virtuale a încurajat dezvoltarea unei patologii sociale, susţine psihologul Bogdan Lucaciu. „Nu este ceva grav. Până la urmă, reţeaua socială nu este un tribunal. Fiecare copil şi-a dorit să devină o persoană importantă, iar mediul online poate satisface cu uşurinţă această fantezie. Grav ar fi dacă persoana respectivă ar ajunge să creadă că viaţa ei virtuală este şi cea reală“, conchide specialistul.