VIDEO Dezbatere Historia: Bătălia pentru Transilvania şi Trianonul. România la masa negocierilor cu Ungaria

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Hartă ce reprezintă dezintegrarea Austro-Ungariei

Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a fost recunoscută pe plan internaţional odată cu semnarea Tratatului de Pace de la Trianon din 1920. Tratatul a fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în primul război mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de alta parte. Documentul a consfinţit trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a imperiului Austro-Ungar) şi a 63% din populaţie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcatuită din etnici ne-maghiari. Adică din cele 10 milioane de persoane din teritoriile pierdute de Ungaria în urma Tratatului de la Trianon, aproximativ 70% erau membrii altor comunităţi etnice decât cea maghiară.

Pentru Ungaria acest a reprezentat un dezastru. Ziua în care s-a semnat Tratatul de Pace a fost proclamată, de către oficialităţile maghiare de atunci, zi de doliu naţional. Din perspectiva lor, la Trianon fusese semnat, simbolic, doar actul care consfinţea sfârşitul regatului Sfântului Ştefan şi nimic altceva. Regatul dispăruse, de facto, în secolul al XVI-lea, după înfrângerea de la Mohacs şi divizarea teritoriilor maghiare între Imperiul Otoman şi Sfântul Imperiu Roman. Maghiarii mai spuneau că au fost siliţi de împrejurări să semneze tratatul şi că, oricum, nu-l recunosc.  În semn de protest, pe 4 iunie 1920, parlamentarii de la Budapesta s-au ridicat în picioare şi au repetat cuvintele: Nem, nem, Soha! (“Nu, nu, niciodată!”), cuvinte ce aveau să devină, apoi, deviza iredentismului şi revizionismului horthyst. 

Cum a încercat Ungaria să negocieze la Trianon? În ce a constat revizionismul maghiar în perioda interbelică? La aceaste întrebări, dar şi la multe altele vor răspunde istoricul Marius Diaconescu, şi Manuel Stănescu, istoric militar, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ciprian Stoleru, transmisă începând cu ora 11.00 pe site-ul adevarul.ro.

Mai multe pentru tine:
Autorul cărții „Codul lui Da Vinci”, logodit cu una dintre cele patru amante ale lui! E cu 27 de ani mai tânără decât el!
Cât costă cazarea în perioada sărbătorilor de iarnă la hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov? Gică Hagi vă așteaptă la Mamaia: „Întâlnire cu Moș Crăciun”
Ce partide candidează la alegerile parlamentare din Republica Moldova și ce șanse au
Fermecată de Kate Middleton, Melania Trump a avut o atitudine flagrant diferită față de Regina Camilla
Cât au plătit Anca Țurcașiu și iubitul ei, Călin, pentru o săptămână de vis în Grecia: „Am învățat să călătorim «light»”. Actrița a împărtășit secretul vacanțelor accesibile
Descinderi DIICOT la Motru: tânăr de 30 de ani, prins cu saci de cannabis și plantație în serele părinților din Samarinești
Peste 600 de români, diagnosticați anual cu cancere de sânge. Cum donăm celule stem, tratamentul minune care îi poate salva
Un tablou de Rubens, dispărut timp de peste 400 de ani, descoperit la Paris
Transformarea soției lui Lucian Viziru, după ce a fost criticată că arată ca o femeie de 60 de ani. Apariția îndrăzneață a Emei l-a eclipsat pe actor
Jurnalistul Charlie Ottley a dezvăluit ce apreciază la țara noastră: „Unul dintre principalele puncte forte”. Ce expresii românești îl amuză
Mihai Bendeac, destăinuiri despre viața amoroasă. De câți ani nu a mai ieșit actorul la o întâlnire romantică: „Îmi place foarte mult să fiu singur”