Un film de ficţiune polonez care prezintă tragedia aviatică de la Smolensk acuză, voalat, Moscova. Al doilea „Katyn“ este realizat de un prestigios regizor polonez

Lungmetrajul „Smolensk“ lansat vineri în Polonia acuză implicit Moscova de tragedia aviatică din 10 aprilie 2010, în care au murit preşedintele Lech Kaczynski, soţia lui şi alte 94 de persoane, în apropiere de Smolensk, în Rusia, scrie Agence France Presse (AFP), citată de Le Point.

Regizorul Antoni Krauze (un prestigios cineast polonez, a debutat în 1965) a precizat că este vorba despre un film de ficţiune, dar prezenţa la avanpremiera filmului a preşedintelui Andrzej Duda, a prim-ministrului  Beata Szydlo şi a liderului partidului aflat la putere Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al fostului preşedinte care şi-a pierdut viaţa în accident, a adus peliculei un fel de consacrare oficială.

Filmul este un amestec de scene filmate recent şi secvenţe documentare, ceea ce întăreşte impresia de autenticitate. Este prezentă scena întâlnirii dintre Vladimir Putin, preşedintele rus, la acea vreme prim-ministru, şi prim-ministrul polonez Donald Tusk, astăzi preşedinte al Consiliului european.

Partidul conservator Dreptate şi Justiţie, ajuns la putere în Polonia anul trecut, a relansat investigaţia asupra dramei de la Smolensk, pe care o comisie formată de guvernul anterior o atribuise piloţilor şi controlorilor de trafic aerian ruşi.

Fără a afirma frontal, scenariul îmbrăţişează teza unui atentat şi a unor complicităţi poloneze: avionul nu se loveşte de sol pentru că a lovit un copac, ci explodează în aer. Înainte, pilotul care încearcă să aterizeze pe ceaţă deansă apasă în van pe un buton de pe bord care i-ar fi permis să ia altitudine, ca şi cum butonul ar fi fost sabotat. În ceea ce îi priveşte pe controlorii de trafic aerian ruşi, aceştia au primit un ordin misterios de a face avionul să coboare la 50 de metri, în vreme ce acesta ar fi trebuit să zboare la 100 de metri.

Ipoteza unui act criminal este coroborată cu evenimentele din Polonia după prăbuşire, în bună parte fictive. Astfel, mai mulţi martori, piloţi, tehnicieni, militari care pun sub semnul îndoielii ipoteza accidentului, sunt asasinaţi sau se sinucid.

Nici presa nu este ignorată: superiorul jurnalistului care investighează accidentul aviatic îl orientează pe acesta spre martori falşi, pentru a susţine teza unui accident.

O explicaţie este înaintată şi pentru motivele prezumate ale Kremlinului: este astfel prezentată vizita preşedintelui Lech Kaczynski, în 2008, la Tbilisi, pentru a suţine Georgia.

”Nu i-o vor ierta niciodată”,

spune un spectator.

Printre victimele tragediei de la Smolensk se numără deputaţi din mai multe partide politice, comandaţi ai forţelor armate, rude ale ofiţerilor ucişi în masacrul de la Katyn şi ultimul preşedinte în exil al Poloniei, Ryszard Kaczorowski.

Victimele mergeau la Katyn, unde urma să aibă loc o ceremonie în memoria ofiţerilor polonezi masacraţi de serviciile secrete ruse în 1940.

Timp de decenii Rusia a refuzat să îşi recunoască responsabilitatea pentru masacrul de la Katyn.