Ultimele zile de vizitare a expoziţiei de pictură a maestrului Florin Ciubotaru

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită la ultimele zile de vizitare a expoziţiei pictorului Florin Ciubotaru. Expoziţia va fi deschisă la Sala Foaier până duminică, 22 ianuarie 2017, între orele 10 şi 18. Intrarea este liberă.

„Fiecare, captiv în prejudecăţi şi compromisuri, încearcă să se împotrivească pentru a putea fi liber în exprimare. În această recentă manifestare, propunerea mea e diferită, sunt hotărât să nu cedez, să îmi pot proteja felul de a gândi. În profesia mea, majoritatea, din lipsă de întrebări şi curaj, se sprijină pe un model obosit, monoton, cu efecte minore.

La toate deschiderile (vernisaje), indiferent de diversitatea propunerilor, se insinuează un stereotip ce se tot repetă începând cu: acroşajul la perete, panotarea, titluri pentru lucrări, un catalog convenţional, în final criticul ce explică profesioniştilor (nepregătiţii absentează) urmând apoi felicitări şi bifarea unui act cultural. Am renunţat la această formă de întrajutorare, toate elementele amintite nu-mi sunt de folos. Percepţia realităţii e înşelătoare.

Lucrările mele apar îmbrăţişate de un personaj ce se vrea a fi autorul. Lucrarea încă îmi mai aparţine până în momentul în care va circula în lume. Pictorul va fi alungat în semianonimat.“ - Florin Ciubotaru

Citiţi integral un alt text al artistului Florin Ciubotaru:

„Mouse in House

Ziua începe cu multe promisiuni. Ziua începe şi pentru lumea din jurul meu care se agită şi se grăbeşte.

Timpul, în mersul lui, agaţă corpuri străine mie. Fiind în apropierea mişcării generale, simt cum sunt furat din subvenţia de linişte, îmi slăbeşte atenţia, nu mă pot concentra.

Profitând de această stare, cineva fără formă, fără sunet, se furişează şi ronţăie din agoniseala gândirii mele. Cărăuşii eroziunii sunt peste tot. Oricât te-ai apăra, e dificil să-ţi păstrezi locul intact. În amalgamul social locurile sunt ocupate. După numeroase insistenţe s-a oferit artiştilor o nişă provizorie. Performanţa cognitivă, statornicia în acumulări, imaginaţia nu impresionează, sunt socotite neproductive de contabili retrograzi care au sarcina de a hotărâ locul fiecăruia, vor să impună o versiune simplificată a realităţii. Să vă cuprindă stupoarea citind încadrarea artiştilor în nomenclatorul profesiilor, „prestator de servicii”. Atât am avut de spus, restul trec sub tăcere. Arta nu e nocivă, nu privează pe om de aer şi hrană, rămâne în discuţie ce tip de utilitate are. Cei din grupul majoritar (blocaţi în griji) nu reacţionează la convertire în secta artei, în mintea lor suntem nişte exhibiţionişti.

Forţând utilitatea ar folosi unicornul să tragă căruţa cu sfeclă.

Aria de răspândire a artei e restrânsă, în vremuri de stagnare spirituală domnia ştiutului suferă o amânare. Din lipsă de idei originale în toate profesiile se consemnează abateri, se fac variaţiuni pe gândirea altora, urmând cu nonşalanţă să şi le însuşească în proprietate personală. Oglinda recepţionează dar nu mai reflectă. „Te poţi împodobi cu penele altora dar nu poţi zbura cu ele”- Lucian Blaga. Se mai întâmplă să foloseşti penele tale şi să nu poţi zbura.

Epoca e tolerantă, dar nu ţine seama de victime. Mă simt alungat. Îmi rămâne şansa de a mă înscrie într-o cursă solitară. Non-acţiunea, momentele de relaxare, lipsa de apetit sunt periculoase, precum şi starea de defensivă. Pot fi stăpân şi fără pensulă ori pensulă fără stăpân.

Mulţumindu-mă numai cu ştiutul, risc să obţin doar o colecţie de metafore.

Voi hoinări preferând umbletul prin hăţişuri, călăuzit de ştiut şi atras de neştiut.

Când mă rătăcesc apelez la cei ce ştiu să citească urmele.

Evit liniştea stabilităţii, nu reacţionez la ademenitoarele soluţii cu marjă de siguranţă, mi-ar roade din libertatea încercărilor, din spiritul de aventură şi din asumarea riscurilor.

Mă ţine speranţa că pot produce o mărturie.

Pentru calmare vă ofer un ceai de sunătoare.

Nu luaţi în seamă ce am spus, este rezultatul unei experienţe personale.

Florin Ciubotaru, octombrie 2016“