Record de spectatori la TIFF

Cea de-a zecea ediţie a prestigiosului festival, desfăşurat la Cluj-Napoca între 3 şi 12 iunie, a adunat 70.000 de spectatori, mai mulţi decât anul trecut. În cele zece zile ale festivalului, în cadrul TIFF au fost proiectate  200 de filme. Anul acesta, bugetul TIFF a ajuns la 1,8 milioane de euro.

Cea de-a zecea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) a depăşit propriul record în ceea ce priveşte numărul de spectatori. Anul acesta spectatorii au fost la TIFF în număr de 70.000, cu 25.000 mai mulţi faţă de anul trecut, când festivalul a adunat doar 55.000 de cinefili. Cu un buget de 1,8 milioane de euro, substanţial pentru un an de criză, la această ediţie a TIFF, organizatorii au adus la Cluj peste 200 de filme, care au rulat în opt săli de cinema, dar şi în mai multe spaţii de proiecţie neconvenţionale - două scene amenajate în aer liber, Castelul Banffy din Bonţida, Galeria Muzeului de Artă. TIFF a adunat aproximativ 70.000 de spectatori, faţă de anul trecut, când filmele incluse în program au strâns 55.000 de spectatori.

Potrivit directorului TIFF, Tudor Giurgiu, totalul de încăsari din bilete a ajuns la 292.273 de lei, în timp ce în 2010 a fost de 251.440 de lei. „Această valoare nu este una finală. Deocamdată nu am inclus în calcul biletele vândute online, nici cele vândute direct, înainte de începerea filmelor, în funcţie de locurile disponibile.

Deci, procentual, am încasat cu 16% mai mult faţă de anul trecut, în condiţiile în care politica de tarifare a rămas neschimbată", a precizat pentru „Adevărul" Tudor Giurgiu, directorul festivalului. TIFF a luat fiinţă în 2002, când o mână de oameni tineri şi entuziaşti - au pus bazele unui festival de film în inima Transilvaniei. Bugetul a fost aproape inexistent. Din câteva sponsorizări şi finanţări, s-au strâns în jur de 70.000 de euro. Prima ediţie TIFF din Cluj a numărat 10.000 de spectatori, care au urmărit filmele din programul festivalului pe doar trei ecrane de proiecţie.

La anul, TIFF va avea o mediatecă

Rik Vermeulen, director executiv al Festivalului Internaţional de Film Transilvania, unul dintre „părinţii" TIFF de la Cluj a declarat că în 2002, nu credea că festivalul se poate dezvolta aşa mult.  „M-am înşelat. Într-un fel, festivalul s-a dezvoltat odată cu oraşul", a recunoscut Vermeulen. Acesta a povestit că anul acesta invitaţii de onoare ai TIFF s-au mulţumit cu puţin. „De pildă, Michele Placido a venit gratis. I-am oferit însă un pachet turistic, a vizitat Transilvania, nu doar Clujul", a precizat Vermeulen. Tudor Giurgiu a dat precizat că în 2012, TIFF va avea şi o mediatecă.

„Ambasadorii filmului", la masa Adevărului

„La anul, TIFF va avea şi o videotecă. Oaspeţii noştri vor avea posibilitatea să vizioneze filmele din program şi pe suport DVD, într-un loc special amenajat, în cazul în care nu vor reuşi sa vadă toate filmele la timp, în sălile de cinematograf", a explicat Giurgiu. Şapte dintre directoriii celor mai bine cotate festivaluri de film din Europa, prezenţi la această ediţie a TIFF, au analizat plusurile şi minusurile festivalului joi, 9 iunie, în redacţia „Adevărul" de la Cluj. „Mă aflu pentru a doua oară la Cluj. Şi aş vrea să mai fiu invitată, pentru că mi-a plăcut tot. Filmele din festival au fost inspirat alese, au fost mai multe săli de proiecţie faţă de anul trecut, iar lucrul cel mai important, în opinia mea, l-a constituit interesul crescut al spectatorilor faţă de filmele din Est", a spus Nadia Dresti, reprezentant al Festivalului de Film de la Locarno. 

Directori de festivaluri internaţionale de film precum Locarno sau Berlin au analizat plusurile şi minusurile TIFF în redacţia „Adevărul“ din Cluj   Foto: Caius Raţiu

Nikolaj Nikitin, delegat al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin a subliniat importanţa implicării autorităţilor locale în organizarea unui festival de film. „Punerea pe picioare, până la cele mai mici detalii, a unui festival de film este o adevărată luptă", a precizat invitatul de la Locarno. Directorul festivalului de film de la Salonic, Dimitri Eipides, a scos în evidenţă importanţa turismului local, esenţial în atragerea spectatorilor: „Clujul este un oraş de care te îndrăgosteşti uşor, ca şi de întreaga Transilvanie".

„Ingredientele" unui festival de film reuşit

Întrebaţi despre secretele pentru ca un festival de film să fie de succes, invitaţii străini au căzut de acord asupra „ingredientului" de bază: alegerea filmelor. „Directorul artistic este, practic, coloana vertebrală a festivalului. El alege filmele, el alcătuieşte programul", a spus Nadia Dresti. „Important pentru TIFF din România este să-şi găsească identitatea, după care s-o şi păstreze. Organizatorii de la Cluj au reuşit să apropie publicul, ceea ce este la fel de important", a subliniat Marzena Moskal, membru al Comitetului de Selecţie din cadrul Festivalului de Film de la Cannes. „Festival de film reuşit înseamnă creier, personalităţi charismatice invitate la eveniment, organizatori buni, un public educat şi puţină nebunie", a încheiat Rik Vermeulen. 

''Pentru ediţia viitoare ne propunem ca TIFF să aibă şi o videotecă. Oaspeţii noştri vor avea posibilitatea să vizioneze filmele din program şi pe suport DVD.''
Tudor Giurgiu director TIFF

300 de mii de lei a câştigat TIFF anul acesta din vânzarea biletelor de cinema.

Cei trei care au năşit festivalul

O masă acoperită cu o faţă alb-roşie, o lumină difuză şi muzică în surdină au recreat sâmbătă, în seara galei celei de-a zecea ediţii a TIFF, pe scena Teatrului Naţional din Cluj, atmosfera din urmă cu zece ani, dintr-un bar din Varna. Atunci, într-o seară de toamnă, s-a născut o idee. „Un vis care a devenit realitate", aşa cum a spus, pe scenă, Stefan Laudyn, unul dintre „părinţii" festivalului de film de la Cluj.

Gala festivalului i-a adus faţă în faţă pe preşedintele festivalului, Tudor Giurgiu, gazda evenimentului şi trei dintre directorii festivalurilor de film de notorietate din Europa. Alături de Giurgiu, au urcat pe scena Naţionalului Nikolaj Nikitin (Berlin), Stefan Laudyn (Varşovia) şi Stefan Kitanov (Sofia) - „naşii TIFF-ului clujean", după cum i-a descris Tudor Giurgiu.

Nimeni de la masă nu şi-ar fi imaginat atunci că TIFF va ajunge să împlinească zece ani, că va creşte în fiecare an, că va deveni cel mai important festival internaţional de film din România. „Se întâmpla pe vremea când în mintea mea şi a lui Mihai Chirilov lucrurile erau destul de limpezi. Soarta ne-a adus atunci în cale nişte prieteni dragi, care ne-au învăţat cum se construieşte un festival de film. Numele şi ideea festivalului s-au născut la Varna. În acea seară de toamnă, a avut loc un botez neoficial", a povestit Tudor Giurgiu.

TIFF a crescut an de an. Dacă, în 2002, a pornit cu un buget aproape inexistent, anul acesta festivalul a fost organizat cu aproape două milioane de euro. „Îi felicit pe organizatori pentru tot ceea ce au reuşit să facă. Au adus cele mai bune filme, au pus la punct cele mai mici detalii ale evenimentelor, au transformat Clujul, pentru zece zile, în cea mai mare sală de cinema pe care am văzut-o vreodată", a declarat Nikolaj Nikitin, reprezentant al Festivalului Internaţional de Film din Berlin.