Povestea lui Serghei Koroliov, geniul din Gulag care a proiectat satelitul Sputnik
0În cursa spaţială dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii de la mijlocul secolului XX, nume ca Sputnik, Laika şi Yuri Gagarin au mare însemnătate pentru întreaga lume. Ceea ce nu ştiu mulţi este faptul că nimic din aceste proiecte nu ar fi fost posibil fără planurile şi geniul lui Serghei Koroliov.
Încă din timpul tinereţii i se prezicea un viitor strălucit, el fiind pentru început proiectant aeronautic. Însă epurarea stalinistă din timpul anilor ’30 nu l-a iertat, Koroliov fiind trimis în lagărele Gulagului timp de şase ani.
Omul care a condus omenirea în era spaţială, Serghei Pavlovici Koroliov, s-a născut pe 12 ianuarie 1907, în Odessa. Mama lui, Maria, s-a despărţit de tatăl său, profesor de literatură rusă, dar micul Serghei a păstrat mereu o relaţie bună atât cu tatăl biologic, cât şi cu cel vitreg. În 1923 a devenit membru al Societăţii de Aviaţie şi Navigaţie Aeriană, iar un an mai târziu s-a înscris la Institutul Politehnic din Kiev.
Precum Gagarin, pasionat de zbor şi de aeronautică, el a studiat la Moscova, din 1926, avându-l ca mentor pe sovieticul Andrei Tupolev, distinsul proiectant de aeronave. Profesorul îl descria pe învăţăcelul Koroliov ca fiind „un om cu o dăruire nelimitată pentru locul său de muncă şi pentru ideile sale”. Koroliov a obţinut calificarea de pilot şi a început să proiecteze planoare cărora le-a adăugat motoare de rachetă.
Începutul anilor ’30 păreau prosperi pentru Serghei. În 1931, împreună cu alţi pasionaţi de zbor, au fondat Grupul de Cercetare a Propulsiei cu Reacţie (GIRD), un an mai târziu el fiind numit şeful grupului. În 1933, el a lansat cu succes prima rachetă cu propulsie lichidă. Văzând performanţele realizate în cadrul GIRD, sovieticii au propus fuzionarea centrului cu Laboratorul de Dinamică a Gazului, înfiinţând astfel la Leningrad Institutul de Cercetare a Propulsiei cu Reacţie, avându-l pe Koroliov director-adjunct.
Din Gulag, colonel al Armatei Roşii
Viaţa profesională părea că ia calea succesului, el fiind pe de o parte foarte muncitor, pe de altă parte devotat sovieticilor. Dar se pare că aceste două lucruri nu au fost suficiente. Pe 27 iunie 1938, patru agenţi secreţi au intrat peste el în apartament şi l-au arestat, fiind acuzat de spionaj. A fost bătut şi închis. În final, Koroliov a fost forţat să recunoască ceva ce nu făcuse: trădare şi sabotaj. Sentinţa: 10 ani de muncă silnică în mina de aur de la Kolyma, unul dintre cele mai înfricoşătoare lagăre ale Gulagului siberian. Politica lui Stalin a privat Rusia de multe minţi geniale, din acest motiv sovieticii rămânând mult în urma naziştilor din punct de vedere al dezvoltării tehnologice. El a fost unul dintre norocoşi: a supravieţuit lagărului, însă şi-a pierdut toţi dinţii, o falcă îi era sfâşiată şi a făcut un infarct. După cinci luni de detenţie, Koroliov a fost eliberat, cel mai probabil la insistenţele mentorului său, Andrei Tupolev. Sentinţa i-a fost scăzută la opt ani şi a ajuns într-o închisoare pentru intelectuali din Moscova – Saraska.
Citiţi continuarea articolului pe www.historia.ro