Politologul Ioan Stanomir: „Ionel Brătianu a fost, într-adevăr, un patriot, dar a fost un patriot care a văzut România ca pe proprietatea sa”

Politologul Ioan Stanomir  a explicat că faptul că avem parte de generaţii de politicieni care privesc România ca pe proprietatea lor vine încă din perioada primului război mondial, din perioada lui Ionel Brătianu. Stanomir a vorbit despre acest lucru cu ocazia lansării cărţii apărute la editura Humanitas, „Parlamentul în pribegie. 1916–1918. Amintiri, note şi impresii“ de Grigore Procopiu, îngrijită de Daniel Cain.

Ioan Stanomir a explicat că ideea politicienilor de astăzi că pot să dispună de soarta compatrioţilor fără a le cere constimţământul nu a fost inventată  nici de comunism, nici de postcomunism. „Vine mai din trecut, şi Ionel Brătianu cu tot geniul său... face parte din această istorie”, a spus politologul. 

Vorbind despre volumul „Parlamentul în pribegie. 1916–1918. Amintiri, note şi impresii”, Stanomir a explicat că are marele merit de a pune în discuţie o temă care astăzi este evitată: ce anume a mers prost pentru România în primul război mondial? 

„Dacă ar fi mers bine, România nu ar fi ajuns să treacă de la Turtucaia, la armistiţiu şi la pacea de la Bucureşti, şi nu ar fi fost nevoie de toate soluţiile disperate pentru a salva statalitatea română”, a mai spus politologul.

Între 1916-1918, România se află la distanţă egală de două scenarii posibile, triumful sau catastrofa. „Este la fel de adevărat că un om politic precum Ionel Brătianu este la egală măsură şi de triumf şi de catastrofă”. Politologul a explicat că dacă este să fim corecţi din punct de vedere istoric şi incorecţi politic, atunci Ionel Brătianu (Ion I. C. Brătianu) este vinovat pentru dramele din vremeea refugiului, dar şi pentru cerbicia din vremea păcii. 

Sursa malformaţiilor României, în trecut

Politologul consideră că malformaţiile României vin din trecut, din acţiunile unei elite politice care a fost de cele mai multe ori iresponsabilă şi care, în loc să se preocupe de înarmare şi de înţelegerea marelui război, s-a preocupat de afaceri veroase. De aici, sensul radicalizării unei întregi generaţii, a continuat acesta, dar şi sensul ambivalent al unui personaj precum Ionel Brătianu. 

Stanomir a adăugat că nu e un inamic al lui Brătianu, dar nici un hagiograf al său, problema sa fiind „că rămânem în istorie cu o serie de clişee care sunt de manual de clasa a V-a.”

România ca proprietate a politicianului

„Ionel Brătianu a fost într-adevăr, un patriot, dar a fost un patriot care a văzut România ca pe proprietatea sa. Aşa înţelegem dinamica relaţiilor dintre Ionel Brătianu şi Take Ionescu, de exemplu. Şi dacă mergem mai departe cu întrebările noastre incorecte politic, trebuie să ne întrebăm de unde apar ca din pământ, din iarbă verde, generaţiile de politicieni care privesc România ca pe proprietatea lor. Nu e ceva nou la români. Ideea că poţi să dispui de soarta compatrioţilor tăi fără să îi întrebi şi fără să le ceri consimţământul  nu e ceva inventant nici de comunism, nici de postcomunism. Vine mai din trecut, şi Ionel Brătianu, cu tot geniul său... face parte din această istorie”, a mai spus Stanomir. 

Adevăraţii eroi, consideră politologul, sunt cei care, în circumstanţe tragice, fac alegeri tragice, iar un exemplu de politician din istoria României care se încadrează în această categorie, în viziunea sa, este Dinu Brătianu care, „într-un moment istoric precis, nu numai că a mers mai departe, dar a mers mai departe acolo unde alţii, mai puţin iluştri decât el, nu au făcut-o”. 

În istoria familiei Brătienilor, a continuat politologul, dacă trebuie acordat cuiva un loc de cinste, aceştia sunt Dinu (Constantin I.C. Brătianu) şi Gheorghe Brătianu, „cu menţiunea că Dinu a fost întotdeauna un democrat ceea ce, în cazul lui Gheorghe Brătianu nu putem spune”. 

Cu privire la centenar, Ioan Stanomir a punctat că este vitală salvarea a ceea ce se mai poate salva pentru că evenimentul pe care îl pregăteşte statul român va fi, cu siguranţă, pe măsura timpurilor pe care le trăim.