Nadia Anghelescu, fondatoarea şcolii de arabistică în România, îşi lansează „Micul jurnal cu amintiri“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nadia Anghelescu este profesoară la Universitatea din Bucureşti

Profesoara şi fondatoarea şcolii româneşti de arabistică, Nadia Anghelescu, publică cel mai recent volum, „Mic jurnal cu amintiri“, la Editura Polirom. Lansarea are loc la Ceainăria Cărtureşti Verona miercuri seară, de la 18.00, avându-i ca invitaţi pe Dan C. Mihăilescu, Răzvan Voncu şi Daniel Cristea-Enache.

Născută din dorinţa iniţială de recuperare a istoriei propriei familii şi de consemnare a istoriei personale, cartea Nadiei Anghelescu, fondatoare a şcolii româneşti de arabistică, îmbină forma jurnalului cu cea a memoriilor. Evocarea bucuriilor şi suferinţelor unei vieţi se împleteşte astfel cu cea a unei activităţi şi a unei cariere universitare bogate în împliniri.

„Nu este vorba despre un artificiu retoric: chiar am început aceste memorii cu gândul la fetele mele, care nu ştiau nimic despre străbunicii lor, ştiau puţin despre bunici şi destul de puţin despre tinereţea părinţilor lor. Pe parcurs, lucrurile s-au complicat, pentru că mi-am dat seama că vorbesc şi despre altele decît despre mine şi ai mei, de exemplu despre lingvistica românească şi despre marii noştri profesori care au dus faima ei peste hotare, despre începuturile studiilor arabe în România şi despre epoca lor bună, despre faimoşii învăţaţi arabi şi arabişti pe care am avut norocul să-i cunosc. De aceea am acceptat îndemnul de a publica aceste amintiri“, a spus Nadia Anghelescu.

Autoare a altor nouă volume

Nadia Anghelescu s-a născut 27 aprilie 1941, la Hărţăgani, judeţul Hunedoara. A terminat liceul la Carei şi Facultatea de Filologie (arabă‑română) la Universitatea din Bucureşti (1962). Doctor în filologie (1971) cu o teză de lingvistică. De la terminarea studiilor pînă la pensionare a fost cadru didactic al Facultăţii de Filologie (apoi de Limbi Străine) a Universităţii din Bucureşti: profesor (1991), şef al Catedrei de Limbi Orientale (1977‑1994), director al Centrului de Studii Arabe al Universităţii (1994‑2009). A predat cursuri de antropologie lingvistică arabă la Institutul Pontifical de Studii Arabe şi Islamologie de la Roma (1991), la Collège de France din Paris (1992), la Ecole Normale Supérieure din Paris‑Fontenay‑aux‑Roses (1999) şi la Université Lyon III „Jean Moulin” (2001‑2002). A publicat nouă volume, între care Limbaj şi cultură în civilizaţia arabă (1986; tradus în Italia – Silvio Zamorani, Torino, 1993 – şi Franţa – L’Harmattan, Paris, 1995, reeditat în 1999 şi 2002), Orientalistica şi dialogul culturilor (în arabă, Sharjah, 1999) şi Identitatea arabă. Limbă, istorie, cultură (Polirom, Iaşi, 2009). 

Mai multe pentru tine:
I-a donat propriul rinichi, dar n-a fost invitată la nunta Selenei Gomez. Cum explică donatoarea trădarea
Bilanțul pagubelor produse de ciclonul Barbara: 86 de imobile inundate, 189 de curți și 71 de mașini avariate
Eduard, un copil de 10 ani, crescut de bunici și abandonat de părinți, luptă pentru viață! A vomitat sânge și are nevoie de o operație urgentă la inimă. AJUTĂ ȘI TU!
Oana Roman nu îl mai menajează pe Botezatu! „Se îmbracă de zici că vrea să impresioneze un extraterestru cocalar”
De ce Eugen Cristea și Anca Pandrea simt în casă energia persoanelor moarte: „Nu oricine poate”. Și Mihai Onilă are o legătură paranormală cu fiica-înger: „O aud mental”
Un obiect unic pe teritoriul fostei provincii romane Dacia, descoperit la Turda
Alimentul care nu trebuie să lipsească din farfuriile românilor. Dr. Virgiliu Stroescu îl recomandă în fiecare zi: „Ne curăță și ne vindecă tot organismul”
Temperatura la care trebuie setat termostatul pentru a preveni umezeala, mucegaiul și facturile mari. Recomandările experților
Prințesa Rajwa a dus moda din Iordania la Palatul Elysée din Paris! Întâlnire istorică cu Brigitte și Emmanuel Macron
Femeile care au înfruntat foamea, frica și moartea: adevărul despre cum a distrus Uniunea Sovietică Moldova anilor ’40
Cauza morții bateristului Marius Keseri de la Direcția 5. Prietenii rup tăcerea. „Boala cumplită îl schimbase, nu-l mai recunoșteai. Venea la biserică să se roage”. Ultimele fotografii