Memoriile lui Nicolae Iorga, distribuite în şapte volume cu „Adevărul“
0De pe 8 octombrie, “ seria de „Memorii – Nicolae Iorga“, care are şapte volume, va fi distribuită cu ziarul "Adevărul".Câte un volum va fi inserat în şapte ediţii săptămânale consecutive, începând cu 8 octombrie până pe 19 noiembrie. Preţul unui pachet, ziar şi carte este de 16,99 lei
Cărţile memorialistice - Memorii cuprind şapte volume cu 21 de ani de însemnări zilnice ale unor vremuri de mare importanţa din trecutul acestei ţări, începând cu anul 1917 şi terminând cu 1938.
Nicolae Iorga (5 iunie 1871 - 27 noiembrie 1940) a fost istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române. Savant de renume mondial, a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii .Personalitate care a dat direcţie culturii naţionale, s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale, s-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.
Vast operă istorică cuprinde numeroase domenii: monografii de oraşe, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, comerţului, literaturii, tipăriturilor, a călătorilor în străinătate etc.
Câteva din publicaţiile mai importante: „Studii şi documente cu privire la istoria românilor”, în 25 volume (1901 - 1913), „Istoria Imperiului Otoman” în 5 volume (apărută în limba germană - „Geschichte des osmanischen Reiches” -, 1908 - 1913), „Istoria românilor” în 10 volume (1936 - 1939). („Oameni cari au fost”, „O viaţă de om, aşa cum a fost”, „Supt trei regi. Istorie a unei lupte pentru un ideal moral şi naţional” Regina Maria, Regele Ferdinand etc)
Totodată, opera istorică, politică şi pedagocică a pus în umbră creaţia nu mai puţin importantă a omului de teatru hotărât să scrie despre marile figuri naţionale şi universale de la Mihai Viteazul, Brâncoveanu la Dante şi Iisus Hristos.
Personalitate marcantă a culturii noastre naţionale, despre Nicolae Iorga nu se poate vorbi decât la superlativ despre grandioasele sale înfăptuiri, însă în politică s-a dovedit că nu sunt îndeajuns corectitudinea, entuziasmul şi credibilitatea personală. El nu a fost un doctrinar sau ideolog politic. N-a fost preocupat în alcătuirea unor programe de guvernare, ale căror idei să înflăcăreze şi să coaguleze forţele unui popor. Realitatea politică şi socială a acelei epoci s-a dovedit implacabilă cu personalitatea savantului, astfel că a sfârşit nedrept şi tragic, ciuruit de gloanţe, la margine de drum, într-o societate care nu a înţeles să aprecieze şi să respecte valorile sale.
La 10 noiembrie 1940, cutremurul de pământ care a avut loc avariază serios locuinţa din Dorobanţi a lui Nicolae Iorga, ia familia este obligată să se mute la Sinaia.
În plină dezlănţuire a urgiei legionare, oamenii sunt arestaţi şi ucişi cu maximă cruzime, iar ameninţările tot mai dese nu-I lasau nicio îndoială lui Nicolae Iorga că într-o bună zi va fi ucis. La ora 17:30, uşa de la camera doamnei Ecaterina Iorga s-a deschis şi 3 persoane au barat uşa, iar alte 4 persoane se găseau în camera alăturată. Doamna Iorga s-a ridicat impresionată de la locul său şi a întrebat: „Cine sunteţi”? Unul din aceşti indivizi a răspuns: „Poliţia legionară a capitalei. Am venit să-l luăm pe domnul profesor Iorga la Bucureşti, pentru un interogatoriu”. În vestibul, profesorul s-a îmbrăcat şi în timp ce voia să-şi pună galoşii observă că unul din cei 7 indivizi se uita curios la el. Iorga i-a spus soţiei sale să aibă grijă de notele de la Istoriea Universală, la care lucra în acel moment. În drum spre maşină, grupul s-a întâlnit cu Alina Iorga, fiica savantului, care auzind de la tatăl său că merge la Bucureşti pentru un interogatoriu, a cerut să meargă şi ea. Însă i s-a răspuns că nu are loc în maşină. Profesorul a fost aşezat în faţă împreună cu şoferul şi un alt individ. Cei care au rămas jos au salutat pe cei care au plecat cu salutul legionar. A doua zi, 28 noiembrie 1940, corpul profesorului Iorga a fost găsit împuşcat într-un şanţ, pe şoseaua Ploieşti-Strejnic. În aceeaşi zi a mai fost asasinat Virgil Madgearu în pădurea Snagov. De asemenea, s-a descoperit ulterior că cei doi au fost transportaţi spre locul respectivelor asasinate cu acelaşi autoturism. În noaptea precedentă au mai fost asasinaţi 64 de înalt demnitari ai statului din perioada regimului carlist, printre care fostul prim-ministru Gheorghe Argeşeanu.
Aşa cum în timpul vieţii numele lui Nicolae Iorga a fost implicat prin scrisul şi faptele sale în cinci decenii de istorie românească, tot aşa moartea şi destinul postum al operei sale au fost condiţionate şi se explică prin seismele aceleiaşi istorii. Din 1947, numele şi opera i-au fost interzise mulţi ani de extrema stângă, pentru că sensul vieţii şi operei sale veneau în contradicţie cu ideologia care se aşternea peste ţară din 1944.În 1939 apucase să publice ultimele două volume din seria de Memorii ( VI şi VII), iar cu 24 de ore înainte de a fi ridicat din casa de la Sinaia, Nicolae Iorga scrie poezia Brad bătrân pe care o reproducem aici comemorând 78 de ani de la dispariţia sa