Laurenţiu Dimişcă, tenacele outsider

Fondatorul Fundaţiei Outsider Art Ro este mai cunoscut în străinătate, unde este considerat un important exponent al „artei brute“. Salonul Internaţional Outsider Art, organizat de Laurenţiu Dimişcă, la Palatul Parlamentului, a strâns la Bucureşti peste 150 de artişti internaţionali, care de care mai special.

Povestea tânărului artist plastic Laurenţiu Dimişcă, în vârstă de 34 de ani, pare ruptă dintr-un roman de succes sau mai bine zis din universul pânzelor care l-au consacrat. Mai rar sintagma „omul şi opera" a fost mai potrivită pentru cineva, cel puţin în lumea (mică şi orgolioasă) a artei noastre contemporane. Arta lui Dimişcă urmează linia marii picturi fantastice, dar nu oricum, ci în primul rând cea a excentricilor, a marginalilor, a „ingenuilor" dotaţi de la Dumnezeu cu har. Imaginaţia, graţia şi fantezia sunt la ele acasă, iar o astfel de opţiune spune multe.

Opera artistului român poate fi apropiată de cea a pictorilor aşa-zis „naivi" (care numără în rândurile lor cel puţin un geniu: Douanier Rousseau / Rousseau Vameşul) sau de cea a celor care fac artă (aparent) fără să ştie, ca M. Jourdain (vezi creaţiile psihoticilor din spitale sau ale copiilor prin care vorbesc „îngerii"), fără să mai vorbim despre suprarealişti (care se autodefineau drept nebuni; „singura diferenţă dintre mine şi un nebun este că eu nu sunt nebun", perora Salvador Dali, poate cel mai important exponent al curentului).

Din fericire, românul şi-a găsit la un moment dat mişcarea artistică universală care să-l adopte: aşa-numita „artă brută", al cărei sediu mondial se află la Lausanne (unde se găseşte, în prezent, colecţia originară de „artă brută" a lui Jean Dubuffet, de la care a plecat totul). Contactul „de gradul trei" l-a avut la „Musée de l'Art Brut" din Lapalisse (Franţa), „un adevărat templu, un templu viu", aşa cum îl numeşte. Art Brut - „pentru că este «brută» sau «nealterată» de cultură. Brută, pentru că este creaţia în forma ei cea mai directă şi spontană". Importantă este o altă aserţiune a artistului: „Lumea artei brute este lumea celor care pictează pentru a se exprima, pentru a se elibera".

O întâlnire providenţială

Laurenţiu Dimişcă s-a născut în 1977, la Piatra Neamţ, oraşul bucolic dintre munţi, şi acest lucru este deja important: localitatea este cea care l-a dat lumii şi pe Victor Brauner, unul dintre cele mai importante nume ale artei româneşti şi universale. Urmează cursurile liceului de artă din localitate, denumit, cum alt­fel, „Victor Brauner", iar pentru studiile de specialitate se îndreaptă spre capitala transilvană, Cluj-Napoca, unde absolvă Universitatea de Artă şi Design, luându-şi licenţa în pictură. Artist „cu patalama", aşadar (au urmat masteratul şi studiile doctorale), dar acest lucru este mai puţin important pentru un creator veritabil, care simte că are ceva de spus şi trebuie să-şi găsească o cale de exprimare. Dacă trebuie să-şi numească rădăcinile, ar aminti că a fost un fan înfocat al benzilor desenate, că este un admirator „cu inima" al icoanelor româneşti şi că şi-a însuşit mult din străvechea tehnică a vitraliilor (faptul din urmă sare, de altfel, în ochi la orice contact vizual cu o lucrare a lui Dimişcă).

Întâlnirea providenţială nu întârzie să se ivească: în timpul unuia dintre drumurile sale, o franţuzoaică amatoare de artă contemporană, care îi cumpărase în prealabil picturile, îi dezvăluie faptul că ştie un loc cu picturi similare celor pe care el deja, intuitiv, le „confecţiona", „în acelaşi spirit eliberat, cu apropiere şi vibraţie". Era vorba de Muzeul Artei Brute din Lapalisse, iniţiat şi „păstorit" de artistul Luis Marcel, iar de-aici totul a căpătat altă turnură. Laurenţiu Dimişcă şi-a găsit drumul sau, mai bine zis, şi-a dat seama că nu mergea singur pe acest drum. Acest tip de artă suportă multe denumiri, dar, în fundaţia cu sediul în Piatra Neamţ pe care i-a dedicat-o, Laurenţiu Dimişcă îi spune, simplu, „outsider-art".

Un adevărat om-orchestră

„Descoperirea artei brute franceze, a lui Luis Marcel şi a prietenilor lui, i-a dat certitudinile pe care le căuta instinctiv şi puterile de a face ce a urmat", spune criticul de artă Marius Tiţa, cel mai avizat cunoscător al creaţiei dimişciene.

Ce a urmat? „Cu o energie mobilizatoare, aleargă între Franţa şi România, între Cluj, Bucureşti şi Piatra Neamţ, duce şi aduce saloane cu mulţi autori, face şi itinerează expoziţii personale, termină masteratul şi finalizează doctoratul." În 2006, vine şi vremea primei „personale", la Sala „Constantin Brâncuşi" a Palatului Parlamentului. În 2008, aduce proiectul expoziţional „Vii şi vinuri" la Cluj, Bacău şi Piatra Neamţ. Un alt proiect curatorial al său se cheamă „International Singular Art Fest by Laurenţiu Dimişcă", la care au participat 150 de artişti din mai multe ţări şi care, la noi, a văzut simezele din Cluj, Bistriţa şi Piatra Neamţ.

Iar acum, prima ediţie a „Salonului Internaţional Outsider Art", care s-a desfăşurat la Bucureşti între 1 şi 19 august, în aceeaşi sală „Brâncuşi" de la Casa Poporului, a adus aici lucrările a peste 150 de artişti internaţionali, extrem de interesanţi, majoritatea provenind din colecţia muzeului din Lapalisse.

"Aş putea înnegri paginile una după alta, despre Dimişcă şi opera lui, într-atât m-au surprins, uluit, a fost ca o lovitură de trăsnet."
Luis Marcel
curator

„Autoportret zburând“

Ce înseamnă „outsider-art"

Tipul de artă ales de Dimişcă suportă multe denumiri, în diverse limbi, toate referindu-se însă cam la acelaşi lucru. Criticul de artă Marius Tiţa explică: „Se vorbeşte despre arta brută, arta singulară, arta alternativă, arta marginală, arta intuitivă, arta vizionară, arta spontană, arta onirică, arta fantastică, noua figuraţie, Neuve Invention, Outsider Art, raw art, rough art, art franche şi art en marge, poate fi invocată şi arta naivă şi arta populară contemporană, sau pur şi simplu arta în afara normelor".

Statutul fundaţiei lui Dimişcă spune că aceasta se ocupă de: Outsider Art, arta brută, arta în afara normelor, arta modernă rustică, arta naivă, arta populară, arta primitivă modernă, noua figuraţie, arta actuală, arta crudă, arta ludică, arta onirică, arta insolită, arta şamanismului, art recup, arta totală, arta spontană, arta îngerilor, arta derizorie, Graff Roots Art, Baz'art, arta spirituală, arta liberă, Art en marge, arta marginală, etnoarta, L'art en marche, Noua invenţie...