La ce este bună ZARVA?
0Cu muzica, pictura, sculptura şi arta marionetelor, proiectul ZARVA a adus o pată de culoare în oraşul olandez Vaals, locul unde se întâlnesc geografic Olanda, Belgia şi Germania. Devenit modul predilect de comunicare al româ-nilor, zarva poate face şi mult bine, mai ales dacă obiectul ei vizează fixarea unor repere culturale reprezentative în conştiinţa celor care aud, altminteri, despre noi numai nenorociri.
Organizat de Asociaţia VBC, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Programul CANTEMIR, proiectul ZARVA a creat o rupere de ritm - desigur, culturală - prin intermediul artei plastice, a celei componistice şi a celei interpretative, precum şi printr-o inedită prezenţă a tradiţiilor populare româneşti în viaţa unei comunităţi în care imprevizibilul şi discontinuitatea practic nu există. Deloc deranjaţi de fenomen, ba chiar încurajându-i cu căldură pe artiştii prezenţi, locuitorii din Vaals, spaţiu de întâlnire a culturilor olandeză, germană şi belgiană în euroregiunea Maas Rhein, au primit festivalul cu deschiderea specifică unei populaţii multiculturale prin însăşi trăsăturile locului.
Partenerul local al festivalului, De Kopermolen Cultural and Art Center, şi-a asumat cu onoare rolul şi aşa se face că putem povesti acum despre un şir de manifestări cu sală plină. Urmărind reacţiile la manifestările ZARVEI din partea unei populaţii care ar avea ca echivalent în România locuitorii oraşului Gheorghieni, de exemplu - pentru a păstra oarecum nota multiculturală şi pe cea a numărului de locuitori - mi-am dat seama cât de norocoşi suntem. Pentru că, deşi România a adunat un regretabil capital resentimentar în rândul populaţiei tuturor ţărilor din vestul Europei cel puţin, mai poate totuşi să provoace entuziasm în rândul acestora prin acelaşi cal de bătaie şi anume dimensiunea spirituală naţională.
Bun-simţ artistic
Artiştii plastici Paraschiva Găluşcă, Lena Vieru, Dinu Rădulescu, Emil Ciocoiu şi Mihail Gavril, au fost protagoniştii expoziţiei colective găzduită timp de cinci zile - durata festivalului - cu real succes la public la De Kopermolen Cultural and Art Center din Vaals.
Deşi desfăşurate pe o vreme nu tocmai prietenoasă, cele patru concerte camerale cuprinse în festival au avut totuşi săli pline de un public participativ şi antrenat chiar, în a asculta şi o aprecia o muzică variată stilistic, de la Brahms sau César Frank la Bartók sau Enescu, ba chiar cu un accent de interes pentru zona naţional-contemporană, fie că a fost vorba despre Anatol Vieru, Astor Piazzola sau despre tânărul compozitor olandez Marijn Simons.
De altminteri, Marijn Simons şi formaţia sa Simons Ensemble au susţinut o bună parte din programul concertelor, alături de pianistele Lena Vieru şi Karina Şabac, care din postura de director artistic al festivalului a girat ţinuta estetică a acestuia. Tradiţiile româneşti au fost evocate într-o manieră pe cât de surprinzătoare, pe atât de ferm plasată în zona autenticului şi a bunului-simţ artistic de marionetistul Bruno Mastan şi păpuşile sale, care au făcut nu doar deliciul copiilor, ci şi un posibil apel la reflecţie şi introspecţie pentru cei mari.
La deschidere, alături de primarul oraşului Vaals, domnul R.L.T. van Loo, a participat şi doamna Maria van der Hoeven, ministrul Economiei din Olanda, care a mărturisit că cel mai mare profit al acestui festival este legătura nemijlocită dintre oameni, unica soluţie - la scară generală - a depăşirii momentului marcat de agresivitate prin care trece acum „lumea civilizată". Cam la asta a fost bună ZARVA.