Hannu Rajaniemi schimbă faţa SF-ului în România şi în lume
0Tradus pentru prima dată în limba română, un adevărat eveniment editorial, romanul „Hoţul cuantic” al lui Hannu Rajaniemi, unul dintre cei mai citiţi scriitori SF ai lumii la acest moment, aduce şi o schimbare de imagine a celui mai cunoscut brand SF din România, Nautilus, de la Editura Nemira.
„Hoţul cuantic”, de Hannu Rajaniemi, „Robopocalipsa”, de Daniel H. Wilson şi „Furnicile”, de Bernard Werber vor schimba imaginea celui mai important brand de SF din România, înfiinţat acum mai bine de două decenii de Editura Nemira.
„Colecţia Nautilus are o lungă istorie de a privi întotdeauna înspre viitor: prin autorii de canon pe care îi publică, prin ideile pe care le promovează şi acum, printr-o prezentare grafică originală, atractivă pentru noile generaţii de cititori”, a declarat Ana Nicolau, coordonatorul colecţiei Nautilus.
Iar publicarea în premieră a lui Hannu Rajaniemi, care deschide un nou drum în SF-ul mondial, este un eveniment în sine pentru iubitorii genului. Născut pe 9 martie 1978, la Ylivieska, în Finlanda, Hannu Rajaniemi a studiat matematica la universitatea din Oulu şi apoi la Cambridge, obţinând un doctorat în fizică matematică la Universitatea din Edinburgh. Primele sale scrieri de ficţiuni au fost povestiri: „Shibuya no Love” şi „Deus Ex Homine”. În septembrie 2010 Editura Gollancz din Marea Britanie i-a publicat volumul de debut, „Hoţul cuantic”, care, un an mai târziu a fost nominalizat la Premiul Locus pentru cel mai bun roman de debut.
Povestea scriitorului aflat acum pe culmile succesului, doctor în matematică al Universităţii din Edinburgh, după ce şi-a perfecţionat studiile de matematică la Cambridge, a început într-o seară oarecare, când a primit un telefon care l-a propulsat în lumea scriitorilor SF de mare potenţial. La scurtă vreme după ce a trimis la Editura Gollancz numai douăzeci şi patru de pagini din primul lui roman, minunea s-a întâmplat şi telefonul nesperat a venit... Şi i-a adus un contract pentru „Hoţul cuantic“, considerat o revelaţie şi publicat imediat, în 2010.
Puţină fizică cuantică şi puţină nanotehnologie topite într-o imaginaţie ce plonjează în adâncurile memoriei şi ale noţiunii de identitate, folosindu-se de un erou popular cândva şi cu origini în literatura poliţistă, trimis într-un viitor îndepărtat, într-un sistem solar în care totul este de descoperit. Jean le Flambeur, un protagonist în care se regăsesc trăsăturile unui Arsène Lupin, erou din cărţile de adolescenţă ale finlandezului pasionat de matematică, părăseşte o structură cristalină închisă a viitorului şi porneşte într-o misiune pe Marte. Acolo pune la cale un jaf, într-un oraş ai cărui locuitori sunt prinşi într-o atotştiutoare reţea de informaţii, zbătându-se între amintire şi uitare, între privat şi public. Iar eroul lui Hannu Rajaniemi merge pe o urmă a memoriei pe care el însuşi a creat-o înainte de a fi încarcerat.
„Hoţul cuantic“( „The Quantum Thief“) a câştigat, aşadar, teren rapid, a cucerit publicul imediat, şi a fost nominalizat la Premiul Locus pentru Cel mai bun roman de debut. Cititorii se aprind şi tot dezbat elementele de space opera şi hard SF, lansându-se şi în comentarii despre valoarea acestui surprinzător roman, considerat debutul anului 2010 în SF, în comparaţie cu cea a volumului al doilea, „The Fractal Prince“, apărut în 2012. Autorul devine din ce în ce mai vizibil, din ce în ce mai citit şi din ce în ce mai preocupat de identitate, abstracţiunea cu care se luptă şi în acest al doilea volum. O abstracţiune pe care o particularizează sclipitor atunci când construieşte destinul lui Jean le Flambeur, modelat după Arsène Lupin, hoţul închipuit cândva de Maurice Leblanc. Într-un interviu publicat în cotidianul „The Guardian” Hannu Rajaniemi explica: „E cumva limpede că n-o să reuşească şi că fărădelegea e prea gravă, că este, prin structura lui, Arsène Lupin, deşi acesta nici măcar nu e numele lui real. Arsène Lupin e identitatea pe care şi-a creat-o singur pentru el însuşi, dar de care nu mai poate scăpa. Poate să încalce regulile, însă în cele din urmă devine prizonier al unei ordini superioare a regulilor, a regulilor identităţii. Ce s-ar alege de el într-un viitor în care oamenii chiar îşi pot schimba identitatea şi corpul? Şi-ar putea schimba sufletul? S-ar putea mântui cu adevărat? Iată tema principală din prima mea carte, precum şi din cele care-i urmează.“
Acelaşi „The Guardian” scria: „Hannu Rajaniemi imaginează un viitor atât de provocator încât îţi taie respiraţia şi te intimidează prin cuprinderea lui, iar Hoţul cuantic e şi deconectant, şi palpitant. Iată că, pe urmele lui Ray Bradbury, Kim Stanley Robinson şi Ian McDonald, un scriitor aflat la debut vine cu ceva nou şi îndrăzneţ despre închipuita planetă Marte.”
Romanul „Vânătorul de recompense” (reeditat apoi sub titlul „Furnica electrică”) a fost primul titlu publicat în colectia Nautilus, în anul 1992. Au urmat apoi cărţi de Norman Spinard sau fraţii Strugaţki. Colecţia s-a impus definitiv pe piaţă şi printre iubitorii de SF cu seriile „Dune”, de Frank Herbert şi „Fundaţia”, de Isaac Asimov, volume de Stanislaw Lem, Kim Stanley Robinson, Ursula K. le Guin sau Bernard Weber. Până în prezent, în colecţia Nautilus SF au fost publicate peste 500 de titluri şi include serii de autor George R.R. Martin, Philip K. Dick, Orson Scott Card, Arthur C. Clarke, Suzanne Collins, Gardner Dozois, Vernor Vinge, Dan Simmons, Peter F. Hamilton, dar şi autori români contemporani precum Sebastian A. Corn, Marian Truţă, Dănuţ Ungureanu, Cristian M. Teodorescu sau clasici, în seria "Maeştrii SF-ului românesc", precum Felix Aderca, George Anania sau Vladimir Colin.