Gabriel Liiceanu şi Andrei Cornea, în dezbatere la Humanitas Cişmigiu
0O întâlnire cu Andrei Cornea şi Gabriel Liiceanu are loc luni seară, de la 18.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, cu ocazia celui mai recent volum semnat de Cornea: „Miracolul. Despre neverosimila făptură a libertăţii“.
„Împotriva «visului diurn» al libertăţii, cum îl numeşte atât de frumos Andrei Cornea – visele diurne sunt cele visate cu ochii deschişi de o mână de oameni –, cartea Miracolul propune o meditaţie rece şi dură pe tema libertăţii: oamenii s-au născut mai degrabă în lanţuri şi nimic nu dovedeşte că cei mai mulţi ar dori să scape de ele; nu rezultă de nicăieri că pe corabia istoriei s-ar fi îmbarcat o specie care navighează neabătut către ţărmul libertăţii; nimic nu ne garantează că, după un episod al «eliberării», nu urmează unul al căderii într-o formă mai dură, mai cinică sau mai subtilă a sclavie“, spune Liiceanu despre cartea lui Andrei Cornea.
„Libertatea lui Andrei Cornea: greu de dobândit, uşor de pierdut; dorită de puţini, resimţită ca povară de către cei mulţi. Izgonită de autor dintre datele primare ale naturii umane, libertatea, aşa cum intră pe scena lumii – rar şi pentru puţină vreme –, reprezintă «ceva» greu de explicat şi, ca atare, un miracol. Ea nu poate fi nicicum dedusă din magma de conformism, slugărnicie, conformism şi ticăloşie care constituie normalitatea naturii umane. O privire lucidă asupra libertăţii se cuvine s-o aşeze sub semnul excepţionalismului“, apreciază Liiceanu.
Tot autorul Gabriel Liiceanu consideră că este „o carte scrisă în tradiţia gânditorilor lucizi ai modernităţii, dispuşi oricând să sacrifice sentimentalismul ieftin de dragul adevărului. Nu misterul răului se cere chestionat şi dezlegat pe lume, ci misterul binelui.“
Andrei Cornea s-a născut în 1952. Şi-a obţinut licenţa în istoria şi teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976), precum şi în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1980). Doctorat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1994). Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă (1976–1987). Cercetător la Insti tutul de Istorie a Artei (1987–1990), iar între 1990 şi 2006, la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George“. În prezent, profesor la Universitatea din Bucureşti.
Printre scrierile publicare se numără De la portulan la vederea turistică (Sport-Turism, 1977); Primitivii picturii româneşti moderne (Meridiane, 1980); Forme artistice şi mentalităţi culturale în epoca romano-bizantină (Meridiane, 1988); Scriere şi oralitate în cultura antică (Cartea Românească, 1988; reed. Humanitas, 2006); Penumbra (Cartea Românească, 1991; reed. Polirom, 1998); Platon. Filozofie şi cenzură (Humanitas, 1995); Maşina de fabricat fantasme (Clavis, 1995); Turnirul khazar (Nemira, 1997; reed. Polirom, 2003);