EXCLUSIV Cărţile anului, prin ochii criticilor literari. Dan C. Mihăilescu şi Simona Sora fac bilanţul literar al anului 2016
0Care cărţi au fost cele mai semnificative din punct de vedere literar în anul 2016? Criticii literari Dan C. Mihăilescu şi Simona Sora au făcut, pentru „Adevărul“, un top cinci al celor mai importante titluri publicate în 2016 în România.
Dan C. Mihăilescu a răspuns invitaţiei „Adevărul“ de a face un bilanţ literar al anului 2016.
„Să selectez doar 5 titluri româneşti din zecile glosate în 2016 la ”Cartea de la ora 5” ? Cu mare plăcere şi fără spaimă de riscuri.
1. Irina Procopiu, Pagini de jurnal (1891-1950), Polirom.
Necruţătoare oglindă aşezată de nobila vrednicie a trecutului în faţa nemerniciei de azi.
2. Cum (să) îmbătrânim, volumul colectiv coordonat de Marina Dumitrescu la editura Baroque.
Peste 20 de scriitori, arhitecţi, preoţi, diplomaţi, medici, profesori universitari luptă să citească în caznele bătrâneţii sfânta libertate a nepăsării şi nevinovata jubilaţie a regăsirii utopiilor.
3. Inocenţii Ioanei Pârvulescu, Humanitas.
Copilăria ca filtru infailibil pentru impuritatea istoriei. Infuzie de curăţie şi forţă exorcizantă în arta lecturii de sine.
4. Sălbaticul din Balcani, de Daniel şi Camelia Popa, editura Trei.
Seducător exemplu pentru cum trebuie să călătorim necomplexaţi (şi blindaţi cu muuulte circumstanţe atenuante) într-o geografie prea demonizată pentru a nu deveni ataşantă.
5. Ex aequo : Lumea în si bemol (Dia Radu în dialog cu Dan Grigore) la Polirom şi Trântind uşa (Cristian Pătrăşconiu în dialog cu Tia Şerbănescu) la Humanitas.
Două irezistibile ironii mucalite citindu-şi cu picantă autoironie viaţa şi prefirând năucitor ultima jumătate de secol românesc.
Plus binevenit-surprinzătoarea serie de şase titluri Matei Călinescu, la Humanitas. Curată recuperare istorico-literar-morală.
Dacă-i loc pentru traduceri, revelaţia mea pe 2016 a fost suita vieţilor de succes traduse la editura Publica, de la Agassi, Federer, Serena Williams, Myke Tyson, la Pink Floyd, Eric Clapton, Jimi Hendrix, până la Meryl Streep şi Phil Knight (patronul Nike).
Apoi, Svetlana Aleksievici, Vremuri second hand,
Varlam Şalamov, Povestiri din Kolîma
şi colecţia Umberto Eco de la Polirom“, a apreciat Dan C. Mihăilescu.
CĂRŢILE ANULUI DE SIMONA SORA
1. Matila Ghyka, Numărul de Aur (Editura Nemira), volumul din 1931 al insolitului scriitor român, tradus acum pentru prima dată în română (din franceză) de către Adrian Pătruşcă. Un eseu despre secretul universului înrădăcinat în materia vie.
2. Lucian Raicu, 111 scrisori din Paris (Editura ICR), o selecţie din ultimele texte ale unuia dintre cei mai importanţi critici români postbelici, din care ar trebui citit măcar magistralul text despre impostura în artă („Ticăloasa doamnă”); CD-ul care însoţeşte cartea, realizat în colaborare cu Radio France Internationale, ne reaminteşte vocea edificată a lui Lucian Raicu.
3. Marius Oprea, Turma păstorului mut (Editura Polirom), o autoficţiune liminală din „Republica Liberă Socola”, o poveste pur românească despre nebunia difuză a lumii în care trăim.
4. Marie-Louise von Franz, Pisica. O poveste despre răscumpărarea femininului (Editura Nemira, traducere de Sanda Roşescu), un comentariu jungian la o poveste românească, ce ar trebui citit mai ales de acel procent de 95% dintre bărbaţii români care nu-şi pot asuma partea (lor) feminină.
5. Lavinia Branişte, Interior zero (Editura Polirom), o carte despre micile mizerii şi marile drame de cuplu, o recitire epidermică a intimităţii, fără dramatizări, fără abisuri şi fără multe adjective.